Am vorbit în ediția precedentă despre meritocrație. La o primă vedere poate părea un simplu concept teoretic. Dar ar fi doar o concluzie superficială fără o analiză mai atentă a realităților care ne înconjoară. Și poate mai mult în aceste vremuri, ne frapează starea meritocrației în domeniul public – mai exact lipsa ei. Statul eșuat – spunea președintele Iohannis. Statul șvaițer aș spune și eu. Adică în toate domeniile e puțin bine și apoi iar nu e bine.
Puțin bine nu e bun. Meritocrația la Stat
Lipsa progresului:
Educație
Sănătate
Infrastructură
Avem petice de piste care încep și se termină la fel de surprinzător. Atât a fost proiectul. Cum se ajunge până acolo și de acolo? Nimeni nu știe. Investiția pe bucăți și-a atins scopul? A devenit mersul pe bicicletă mai sigur? Au început mai mulți oameni să folosească bicicleta? Am redus traficul de mașini? Nimeni nu știe. Dar toate panglicile au fost tăiate, discursurile au fost înregistrate și s-au marcat la „realizări de mandat”. Nu vi se pare că pilonii principali ai statului seamănă cu aceste piste de biciclete?
Puțin bine nu e bun. Meritocrația la Stat
Exemplu: piste biciclete
Trasee incomplete
Fără legătură între ele
Fără atingerea scopurilor
(siguranță trafic, reducere trafic, etc)
În toate domeniile statul funcționează cu pauze și deloc coordonat. Nu există vreo strategie care să scoată în evidență o personalitate a noastră. Să ne definească. Să ne ofere o identitate. Acțiunea individuală este cea care ne definește. Fiecare cu treaba lui. Fiecare se descurcă cum poate. Fiecare își urmărește propriile interese. Azi și acum să fie bine. Fără mâine, fără viitor. Nu avem colaborare, coordonare sau o viziune națională pentru care să luptăm împreună – public și privat, tineri și adulți, specialiști și amatori.
Puțin bine nu e bun. Meritocrația la Stat
Probleme
Lipsă coordonare
Lipsă strategie
Lipsă identitate comună
Lipsă viziune națională
Exemple de acțiuni haotice avem nenumărate. Legi fundamentale schimbate peste noapte. Consultare publică pur teoretică. Controale succesive în mediul de business necoordonate în niciun fel. Doar că încurcă activitatea în mod decisiv. Colectarea nu se îmbunătățește și nici nu facem nimic pentru remediere. Nu clarificăm prevederi contradictorii sau de neînțeles sau imposibil de aplicat. Dar verificăm dacă sunt respectate, mai emitem niște amenzi. Un excel de zel de a aplica legi neclare.
Puțin bine nu e bun. Meritocrația la Stat
Probleme
Legi schimbate peste noapte
Controale necoordonate
Colectare deficitară neremediată
Neclarificări prevederi contradictorii,
de neînțeles sau imposibil de aplicat
Avem resurse de sare care acoperă nevoile țării pe sute de ani. Acestea sunt gestionate de stat. Însă mai mult de jumătate din consumul nostru intern provine din import. De ce? Care este meritul statului în a deține aceste resurse dacă ele nu sunt valorificate pentru cetățenii săi?
Și putem vorbi despre multe alte resurse care, deși nu toate sunt în gestiunea statului, nu pot valorificate din cauza unor legi nefuncționale și lipsei de programe care să ridice nivelul de competitivitate al produselor românești în regiune. Căci sunt alte state din jurul nostru care cumva au găsit soluții și rafturile românești sunt pline de produsele lor.
Puțin bine nu e bun. Meritocrația la Stat
Probleme
Nevalorificarea resursele gestionate
Lipsa legislației & programelor suport
pentru producătorii din România
Piedici puse valorificării private=> pierderea competitivității în regiune
Să ne înțelegem: soluția NU este interzicerea produselor de import. Soluția este de a crea un mediu care ajută producătorii români să fie competitivi. Sau măcar să nu-i încurce atât de mult.
Puțin bine nu e bun. Meritocrația la Stat
Soluția:
NU este interzicerea/limitarea importurilor
ESTE crearea unui mediu benefic
Educația ține în sistemele sale viitorul nostru. Și totuși continuăm practici învechite care nu ajută copiii și tinerii să fie mai bine pregătiți pentru lumea în care vor trebui să se descurce.
Puțin bine nu e bun. Meritocrația la Stat
Probleme Educație:
Educația determină viitorul nostru
Continuarea practicilor învechite
=> lipsa pregătirii adecvate vremurilor
Vorbim despre mediu și poluatori în fiecare zi. De multe ori discuția cade pe mașinile personale. Însă transportul public nu se îmbunătățește, infrastructura rutieră nu este dezvoltată, cea feroviară nu este modernizată. În lipsa acestora, cum credem că vom schimba ceva?
Puțin bine nu e bun. Meritocrația la Stat
Probleme Mediu:
Conservarea mediului, eliminarea poluatorilor
Accent pe traficul mașinilor personale
Lipsă îmbunătățiri transport public
Lipsă modernizare infrastructură
(rutieră, feroviară etc.)
Unde sunt meritele celor care și-au asumat pe rând de câteva zeci de ani responsabilitatea acestor reforme cerute și plătite de contribuabili? Unde este meritocrația care asigură cei mai competenți oameni în cele mai importante poziții? Poate totuși, în al 12-lea ceas, realizăm că nu mai putem continua să risipim resurse prin incompetență, indolență și inconștiență. Reinstaurarea meritocrației este singura noastră șansă la un viitor mai bun.
Ne oprim aici pentru astăzi. În ediția viitoare revenim cu noi teme veridice. Până atunci, ținem legătura pe pagina Adrian Vascu de pe Facebook, Youtube și în aplicațiile mobile din Google Play și Apple Store. Vă doresc multă sănătate!
—
Leadership:
Omul – ființă socială
Cea mai bună utilizare a oamenilor
Majoritatea tăcută
Împăratul este gol
Salvarea este în unitate
Unii și alții. În gardă sau în gard.
Omul (ne)potrivit la locul (ne)potrivit
Gândirea tribală
Puterea consensului
Comparația. Invidie sau Inspirație
Echilibrul si dezechilibrul
Clepsidra vieților noastre
—
Noul An:
250 x pastile de adevăr economic
Cu ce intenții începem 2023?
Cum închidem balanța în 2022