Vorbim adesea despre importanța comunităților locale, despre sprijinirea afacerilor românești sau despre scăderi sau creșteri de PIB. Însă par discuții abstracte care sună bine, sunt repetate în campanii, conferințe și rapoarte, dar par că rămân pe rafturile teoretice. Astăzi discutăm despre importanța supraviețuirii micilor afaceri.
În apropiere de casă funcționa de 13 ani un mic magazin cu oameni minunați și produse variate. Era parte din comunitatea noastră. Recent am aflat că se va închide. „Nu mai merge” spun cele două doamne, proprietara și salariata, care mereu ne întâmpinau cu o vorbă bună. Nu concurența e de vină. Oamenii nu mai au bani. Sau le este teamă să-i cheltuie. Fiecare își limitează cheltuielile pe cât posibil. Magazinul nu-și poate acoperi cheltuielile la acest nivel de vânzări.
Supraviețuirea micilor afaceri
Exemplu:
- Mic magazin de cartier
- 13 ani în care au deservit comunitatea
- În 2026 se va închide
nu din cauza concurenței
ci din cauza reducerii vânzărilor
Îmi amintesc de o campanie din vremea pandemiei derulată de o bancă românească pentru susținerea afacerilor mici. Când vorbim despre creștere economică, mereu menționăm micro, IMM-urile și clasa de mijloc ca fiind motoarele principale pentru relansare și dezvoltare. Cu toate acestea, măsurile fiscale din ultimii ani, alături de contextul global tensionat, au slăbit în special aceste segmente.
Supraviețuirea micilor afaceri
Micro, IMM-uri, clasa mijlocie
- „Motoarele economiei”
- „Esențiale relansării economice”
- Mereu aduse în discuție la „creșterea PIB”
- Primele puse pe listă la remedierea deficitului bugetar
(creșterea de taxe și impozite)
Forumul Economic Mondial arată că cele aproximativ 400 de milioane de IMM-uri din întreaga lume reprezintă aproximativ 90% din totalul afacerilor, 70% din numărul angajaților și 50% din PIB-ul global. Însă mediul acestora este neiertător: 20% eșuează în primul an și doar 50% reușesc să reziste timp de cinci ani. Însă, dintre acestea, câteva vor ajunge companii mari și foarte mari.Una din cinci din corporațiile profitabile astăzi au început ca micro sau IMM undeva după anul 2000.
Supraviețuirea micilor afaceri
Micro, IMM-uri la nivel global
- Global: 400 milioane de IMM-uri
– 90% din totalul afacerilor,
– 70% din numărul angajaților
– 50% din PIB-ul global - Eșuează în primul an: 20%
- Supraviețuiesc primilor 5 ani: 50%
Sursa: Formul Economic Mondial
România are doar 49 de IMM-uri la mia de locuitori, sub media Uniunii Europene de 58, și mult sub țări precum Slovacia, Portugalia sau Cehia care depășesc 100 de IMM-uri la mia de locuitori. Iar acest deficit de antreprenoriat se traduce într-un număr limitat de locuri de muncă. Dacă vrem să îmbunătățim puterea de cumpărare a oamenilor, avem nevoie de un mediu atractiv pentru micro și IMM-uri, căci acestea generează cele mai multe noi locuri de muncă.
Supraviețuirea micilor afaceri
Micro, IMM-uri în România vs UE
- RO: 49 de IMM-uri la 1000 de locuitori
- UE: 58 de IMM-uri la 1000 de locuitori
- Slovacia, Portugalia, Cehia: +100 IMM-uri
=> număr limitat de locuri de muncă
>> putere de cumpărare scăzută
Cea de-a doua componentă a motorului economic este clasa de mijloc. Ea are trei contribuții majore. Prima: are venit disponibil dincolo de obligațiile lunare, deci cheltuie bani, având impact direct în creșterea și susținerea consumului. A doua: este contributor major la bugetul național și cel local, folosind cel mai puțin sistemele de stat. Și a treia: găzduiește mulți dintre viitorii antreprenori și inovatori care au priceperea și capitalul de a crea noi firme – adică noi surse de venituri, salarii și taxe.
Supraviețuirea micilor afaceri
Clasa Mijlocie – contribuții
- Venit disponibil => creșterea + susținerea consumului
- Contributor major la bugetul național + local
(utilizează cel mai puțin sisteme de stat) - Sursă de viitori antreprenori și inovatori
=> noi surse de venit, salarii și taxe
Atunci când măsurile fiscale afectează direct și semnificativ clasa mijlocie și micii antreprenori șansele de relansare economică pentru întreaga țară scad drastic. Iar în România, dincolo de nivelul taxelor și impozitelor, există trei probleme mult mai toxice: birocrația stufoasă, contradictorie și aplicată diferit de fiecare instituție, legi mereu aflate în schimbare și interpretabile, dar și atitudinea din start neprietenoasă a multora din autoritățile locale sau centrale față de contribuabili.
Supraviețuirea micilor afaceri
Blocaje economice
- Măsuri fiscale cu impact direct
clasa mijlocie + micii antreprenori
=> șanse scăzute de relansare economică - Disfuncționalități sistemice:
– birocrație, legi, mentalități învechite
Însă, în această ecuație tensionată, avem și noi, consumatorii, un rol important de jucat. Dacă apreciem o afacere, să o dovedim cu portofelul, să o promovăm și să-i rămânem clienți fideli – bineînțeles, în limitele bugetului. La fel și în cazul furnizorilor sau partenerilor de afaceri – să ne gândim la oportunități care să ne ajute pe toți să mergem înainte. Și poate astfel vom reuși să salvăm de la închidere afacerile mici. Inclusiv magazinul din drum spre casă.
Supraviețuirea micilor afaceri
Implicarea consumatorilor
- Susținerea micilor afaceri
(cumpărături, promovare, încurajare) - Susținerea furnizorilor/partenerilor
(oportunități reciproc avantajoase)
Trebuie spus că închiderea afacerilor mici este una dintre consecințele deciziilor guvernanților luate anul trecut. Acele decizii se concentrau exclusiv pe corecția indicatorilor care prezentau România ca fiind un „stat bolnav”, fără să ofere însă și tratamente eficiente pentru o vindecare rapidă — aspect esențial pentru orice „pacient”. Căci degeaba analizele sunt bune dacă pacientul nu supraviețuiește.
Ne oprim aici pentru astăzi. În ediția viitoare vom reveni cu noi teme veridice. Până atunci vă doresc multă sănătate!