Trăim probabil cele mai tensionate vremuri de după al doilea război mondial. Sau cel puțin așa simțim, fiind conectați în permanență și în timp real la toate informațiile din întreaga lume. Ordinea mondială a ultimilor 70 de ani se ajustează, relațiile economice se transformă, modelele și industriile comerciale se schimbă, inclusiv profesiile și stilurile noastre de viață.
Această tensiune pe care o simțim este, în esență, dificultatea umană de a gestiona incertitudinea. Pentru că, cei mai mulți dintre noi, avem o aversiune față de necunoscut și riscurile mari asociate acestuia. Preferăm o realitate predictibilă bazată pe reguli clare și stabile pe care ne putem construi planuri, obiective și rezultate. Alfel spus, o probabilitate mult mai redusă de eșec.
Tratamentul incertitudinii
Manifestare
- Tensiune = efort gestionare incertitudine
- Aversiune față de necunoscut
+ riscuri mari - Preferința pentru reguli clare și stabile
+ riscuri reduse
Dacă ne uităm mai atenți la toate aceste probleme, ele n-au apărut de nicăieri. Practic s-au acumulat de-a lungul timpului și, pentru o perioadă, le-am putut ignora. Acum ne găsim într-o etapă diferită în care trebuie să ne confruntăm cu ele. Și le putem înfrunta cu două atitudini – una dominată de teamă și pesimism, sau cealaltă dominată de curiozitate și încredere în forțele proprii.
Tratamentul incertitudinii
Realitatea curentă
- Schimbări acumulate în timp
- Ignorate mult timp
- Etapă nouă: confruntare
- Două atitudini:
– teamă + pesimism
– curiozitate + încredere
Dacă ne lăsăm pradă emoțiilor negative, deciziile noastre vor reflecta pregătirea pentru un deznodământ negativ. O profeție autoîmplinită. De aceea, așa cum am putut observa și în alte momente dificile, reacția este de conservare. Oamenii își limitează cheltuielile, companiile amână investițiile în dezvoltare, viața și economia intră într-un model static de supraviețuire.
Tratamentul incertitudinii
1). Teamă + pesimism
- Dominați de emoții (negative)
- Decizii aliniate unui deznodământ negativ
(profeție autoîmplinită)
=> conservare
=> model static de supraviețuire
(oameni & companii)
Este doar o reacție de frică la schimbarea condițiilor precedente. Practic ne oprim pentru a ne acomoda cu noua realitate. Ne uităm la ceilalți pentru a vedea ei fac și cu ce rezultate. Încercăm să identificăm noul teren și să ne orientăm în noul spațiu creat. Abia după ce ne-am acomodat cu noul context începem să ne gândim ce avem de făcut.
Tratamentul incertitudinii
1). Teamă + pesimism
- Nu oferă soluții
- Reacție din frică de schimbare
- Acomodare la noile condiții
- Analiză – ce fac alții + cu ce rezultate
- Ulterior – crearea unui nou plan
Numai că în economie, ca și în viață, nu există stagnare. Fie creștem, fie scădem. Conservarea ne oferă un fals sentiment de adăpostire. Stând pe loc nu suntem în siguranță, doar nu ne îndreptăm spre mai bine. În plus, faptul că nu ne mișcăm ne lasă la mila elementelor, hazardului sau altora. Pentru că, fie că decidem să avansăm sau nu, noua lume este creată chiar acum. Putem să fim parte din crearea ei sau va trebui să-i facem față așa cum va fi creată de către alții.
Tratamentul incertitudinii
1). Teamă + pesimism
- Stagnarea = fals „adăpost”
- Întârzierea pașilor către mai bine
- Neparticiparea la noua creație
Necunoscutul poate fi abordat și prin curiozitate și încredere în forțele noastre. Care sunt mecanismele care nu mai funcționează? Ce am putea pune în loc – mai bun, rapid, eficient și mai generos? Ce sisteme, ce reguli, ce modele? Unde sunt oportunitățile? Care sunt nișele care au apărut și nu sunt ocupate? Cum putem folosi cu succes abilitățile noastre în noi moduri și cu noi coordonate? Ce probleme au nevoie să fie rezolvate astăzi?
Tratamentul incertitudinii
2). Curiozitate & încredere
- Încredere în forțele proprii
- Implicare în crearea „mai binelui”
– noi mecanisme
– noi sisteme, reguli, modele
– noi oportunități, formule, soluții
Un cumul major de schimbări poate fi copleșitor având efectul de blocare a oricărei decizii. Însă realitatea este că… am mai trecut prin multe încercări și le-am depășit. Mereu am găsit soluții, mereu am mers înainte, mereu ne-am continuat evoluția. Așa vom face și acum. Singura diferență este rapiditatea cu care renunțăm la un fals adăpost pentru a contribui la crearea următorului model de realitate.
Tratamentul incertitudinii
Soluții
- Copleșirea blochează deciziile
- Încrederea ne provoacă la acțiune
- Istoria confirmă capacitatea umană
de a rezolva cu succes probleme complexe - Întrebarea: cât de repede vom renunța la falsul adăpost?
Desigur, ne-ar ajuta să facem aceste lucruri curajoase într-o țară condusă de oameni pricepuți, dedicați și vizionari la rândul lor. Însă timpul nu așteaptă pentru circumstanțe perfecte. Avem la dispoziție doar prezentul pentru a ne trăi viața cu sens, împlinire și încredere – în noi înșine, în cei dragi, în colegi și partenerii profesionali.
Să ne concentrăm pe ceea ce putem construi astăzi împreună în comunitățile din care facem parte. Este cel mai eficient tratament împotriva efectelor incertitudinii.
Ne oprim aici pentru astăzi. În ediția viitoare vom reveni cu noi teme veridice. Până atunci vă doresc multă sănătate!