Este în curs de a se întâmpla ceva cu regulile privind impozitarea clădirilor adoptate în recenta OG16/2022. Nu se știe ce.
De la a se păstra sistemul actual, până la a îl schimba într-un mod sustenabil pe termen lung sau chiar a menține aberanta trimitere la studiile de piață, totul pare posibil.
Este posibil ca cei care lucrează acum la aceste modificări să nu își mai amintească sau, să nu fi știut niciodată clar de unde venim și unde ar trebui să mergem în ce privește clădirile nerezidențiale.
Să ne reamintim puțin:
a) în anii dinainte de 2016
Valoarea impozabilă era valoarea de inventar contabilă. Oare e clar pentru toată lumea ce însemna acest lucru?
Cum se estima? Pe ce criterii? Cum erau valorile? Cât erau de predictibile?
Sistemul era unul total neuniform.
Valorile se preluau din balanțele contabile o dată la 3 ani. În balanțele contabile clădirile erau înregistrate, firesc, distinct de teren.
Două lucruri erau extrem de subiective și neuniforme: (1) modul de aplicare a deprecierii economice asupra clădirilor, care avea ca efect reducerea valorii rămase actualizate și (2) modul de recalculare a valorii de inventar pornind de la valorile rămase actualizate (care erau echivalentul valorii juste). Este poate tehnic ceea ce am scris dar pentru cei care astăzi încearcă să creeze un nou sistem, fiind specialiști în domeniu, ar trebui să fie clar de unde pornim și care erau marile deficiențe ale acelui sistem.
Evaluările erau realizate de către evaluatori autorizați.
b) după anul 2016
Sitemul de impozitare s-a menținut ca cel anterior, terenul și clădirea se impozitau distinct.
Evaluările realizate de către aceiași evaluatori autorizați, au avut la bază niște reguli stricte și transparente, care, printre altele, au eliminat subiectivismul deprecierii economice (ceea ce a condus la creșterea valorilor impozabile), au introdus un raport de evaluare uniform, același ca formă pentru toate UAT-urile din România și au introdus obligativitatea înregistrării rezultatelor evaluării în BIF, atât pentru posibila verificare cât și pentru ca acestea să poată fi utilizate la orice analiză sau bază impozabilă ulterioară.
Evoluția dată de GEV 500 rezultă că este una evidentă, adaptată fiind momentului. Cine vede altceva, ori e superficial, ori se uită la altă parte de elefant.
c) anul 2022
OG 16 propune o reformă în care elementul esențial de luat în calcul este impozitarea întregii proprietăți și nu separat a clădirii de teren. Modificarea este în ton și cu prevederile PNRR.
În acest context tot ce s-a făcut până acum pentru clădirile nerezidențiale se schimbă.
Calea propusă de OG 16 cu trimitere la studiile de piața administrate de notari este de departe o soluție care nu este posibil să rezolve pe termen lung obiectivele propuse.
Nu putem face mai mult decât să spunem în toate formele și cu toate argumentele obiective acest lucru. Pentru a fi în sprijinul decidenților. Soluțiile posibile le-am prezentat în materiale care se găsesc pe www.vascu.ro.
Că se va ține seama sau nu de aceste informații, vom vedea. Ar trebui să fie însă foarte clar cine va răspunde la final pentru efectele măsurilor luate.
Să își asume începând de la decizia finală până la implementare. Și să nu spună că nu au știut. Și ar fi bine, nici că nu au înțeles la timp…..