Veridice 224 – La economie slabă, monedă tot slabă

Începutul de an a fost tumultuos în zona economică, lucru reflectat și în evoluția monedei naționale. Taxa pe lăcomie, bugetul întârziat până la finalul acestei săptămâni dar și scandalul ROBOR au contribuit la deprecierea leului în raport cu euro.

În timp ce statul se face că nu înțelege cauzele care au dus la deprecierea leului, românii trebuie să plătească mai mulți lei pentru aceleași produse și servicii.

Zilele trecute Ministrul Finanțelor spunea că preţurile din România nu ar mai trebui raportate la euro.
Ce-i drept, tranzacțiile imobiliare, auto, facturile lunare, dar și cumpărăturile zilnice de import, marchează imediat deprecierea leului în buzunarul românilor. Și da, salariile încasate majoritar în lei nu sunt mărite pentru a compensa deprecierea acestuia.

Cu alte cuvinte, cresc doar cheltuielile, nu și veniturile. Senzația este că „s-au scumpit”, însă realitatea este că moneda cu care le cumpărăm e mai slabă, deci putem cumpăra mai puțin sau trebuie să plătim mai mult pentru aceleași lucruri.

Din ’89 românii au rămas foarte atașați de valută – marca, dolarul și apoi euro. Evoluțiile volatile ale leului din anii 90, dar și consumul bazat pe mărfuri de import, au cimentat comerțul românesc raportat la valuta momentului. Adăugăm și obiectivul României, încă păstrat la nivel teoretic, de adoptare a monedei euro în viitor.

Până la urmă, contează mai puțin care este astăzi cursul leu-euro, important este să înțelegem ce face o monedă mai puternică sau mai slabă în raport cu altele.

Un climat economic neprietenos cu mediul de afaceri, sufocat de birocrație și legi neclare aflate într-o continuă schimbare nu va încuraja crearea de plusvaloare. Dimpotrivă, va pune capitalul pe fugă, companiile vor intra în conservare, iar pe noi ne va menține dependenți de consumul produselor de import.

Deprecierea unei monede este consecința normală a unei economii slăbite. Dacă vrem un leu mai puternic, trebuie să creăm premizele unei economii mai puternice în raport cu celelalte piețe. Altfel spus, trebuie să lucrăm la cauză, nu la efect pentru rezolvarea problemei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *