Deși nu este prima oară când vorbim despre acest subiect, în contextul noilor condiții fiscale care au intrat în vigoare la începutul anului, această problemă a continuat să se acutizeze. Mă refer la discrepanța din ce în ce mai nesustenabilă dintre nivelul salarizării din sectorul public și cel privat.
În administraţia publică şi apărare salariul mediu net este cu 50% mai mare decât media pe economie. Prin comparație, vecinii noștri lucrurile stau sesizabil diferit. Astfel, în Ungaria este cu 25%, în Polonia cu 20%, în Bulgaria cu 16%, iar în Cehia cu numai 6% mai mare decât media pe economie.
În România doar 5,4 milioane de români au contract de muncă și o treime sunt plătiți cu salariul minim pe economie. În sectorul public lucrează 1,2 milioane. Sunt mulți sau puțini? Depinde la ce ne raportăm. Dacă luăm în considerare totalul contribuabililor la fondul de pensii, suntem peste media UE. Însă o analiză pe sectoare ne poziționează pe ultimele locuri la sănătate și educație.
Constatăm două probleme majore. (carton 3) Prima este că România are a doua cea mai mică participare în piața muncii, doar 66.8%. Aproximativ 4 milioane de români sunt inactivi în câmpul muncii. Una dintre consecințele grave este că doar 46% dintre români contribuie la fondul de pensii comparativ cu media UE de 70%.
Un model falimentar
Problema 1
- Participare în piața muncii 15-64 ani
România = 66,8% vs. media UE = 74.5% - Cca 4 milioane de români = inactivi în câmpul muncii
- Contribuție la fondul de pensii
România = 46% vs. media UE = 70%
Sursa: Studiu realizat de Ionuț Dumitru, Prof. univ. dr. ASE București și Economist-șef Raiffeisen Bank (Februarie 2024)
Posibile cauze? Impozitarea excesivă a muncii. Mediu fiscal neprietenos și inpredictibil pentru antreprenori și investitori. Lipsa infrastructurii de transport. Exod sezonier sau permanent al forței de muncă active către țări mai dezvoltate. Lipsa pregătirii profesionale pe domeniile căutate. Iar lista poate continua.
Un model falimentar
Posibile cauze
- Impozitarea excesivă a muncii
- Mediu fiscal neprietenos + inpredictibil
- Lipsa infrastructurii de transport
- Exodul forței de muncă
- Lipsa pregătirii profesionale
- Lista continuă
Sursa: Studiu realizat de Ionuț Dumitru, Prof. univ. dr. ASE București și Economist-șef Raiffeisen Bank (Februarie 2024)
A doua mare problemă este discrepanța dintre salariile din administraţia publică şi apărare și cele din sectorul privat. Și nu doar nivelul de salarizare, dar și ca număr de posturi, criterii de performanță, valoare creată. Iar dozarea acestora trebuie să fie direct limitată de realitățile sectorului privat.
Un model falimentar
Problema 2
- Discrepanța salariilor
administrația publică vs. sectorul privat
Soluția
- Limitarea sectorului public
în funcție de realitatea sectorului privat
– nivel salarizare
– număr de posturi
– criterii de performanță
– valoare creată
Toamna trecută autoritățile au promis reduceri importante de personal care nu s-au întâmplat niciodată. Dimpotrivă, cheltuielile salariale bugetare au crescut cu 19% doar în primul trimestru din 2024. În același timp, companiile au fost obligate să ia măsuri dificile, inclusiv disponibilizări, pentru a face față noilor condiții fiscale.
Un model falimentar
- Promisiunea 2023:
reduceri importante de personal
din aparatul bugetar - Realitatea T1 2024:
cheltuielile salariale bugetare
au crescut cu 19%
Vreau să fie clar. În sectorul public sunt mulți oameni de valoare care merită să fie plătiți pe măsura competenței și aportului adus.
Un model falimentar
Important de clarificat
- În sectorul public
sunt mulți oameni valoroși
merită să fie plătiți pe măsură
Însă lipsa eficienței, digitalizării și criteriilor de performanță au dus la acest dezechilibru major. Și pentru că sectorul privat trece de peste 10 ani printr-o criză stringentă a forței de muncă. Dar și pentru că actualul buget al țării nu poate susține în mod responsabil actualul aparat bugetar.
Un model falimentar
Cauzele
- Lipsa eficienței
- Lipsa digitalizării
- Lipsa criteriilor de performanță
Consecințele:
- Acutizarea crizei forței de muncă
în sectorul privat - Deficit bugetar
=> creșterea impozitelor/taxelor
Dacă nu înțelegem că sectorul privat nu este o pușculiță fără fund pentru sectorul public, vom continua să ne facem rău unii altora și să ne întrebăm de ce la noi nu se poate. Ne oprim aici pentru astăzi. În ediția viitoare revenim cu noi teme veridice. Până atunci, ținem legătura pe pagina Adrian Vascu de pe Facebook, Youtube și în aplicațiile mobile din Google Play și Apple Store. Vă doresc multă sănătate!