Bine v-am regăsit în cel de-al 10-lea sezon de Veridice! În ultimii doi ani, probabil că nu există zi în care să nu auzim ceva despre Inteligența Artificială. Unii spun că ne va lăsa fără locuri de muncă. Alții spun că, dimpotrivă, va crea mai multe oportunități – noi profesii, servicii și produse. Dar… unde se află România? Suntem pregătiți pentru această transformare sau riscăm să rămânem în urmă?
Într-un studiu recent privind impactul Inteligenței Artificiale asupra pieței muncii în statele europene, România s-a plasat pe ultimul loc. La prima vedere – greu de înțeles cum țara faimoasă pentru programatorii săi este codașa Uniunii Europene la adopția AI. Însă rezultatul n-ar trebui să ne mire, căci la fel stăm și la adopția digitalizării, plăților cu cardul, cumpărăturilor online sau modernizării producției.
România vs Inteligența Artificială
Studiu comparativ
Realitatea este că prea puțini români au competențe digitale de bază, multe firme sunt încă insuficient digitalizate, ca și serviciile și instituțiile publice. Iar aceste realități ne costă foarte mulți bani – în prețurile pe care le plătim, în deciziile pe care le luăm, în nivelul taxelor și impozitelor. Și, poate cel mai important, în oportunitățile pe care le ratăm – la nivel individual, ca economie și ca stat.
România vs Inteligența Artificială
Realitatea curentă
- Competențe digitale rarefiate
- Digitalizare scăzută – firme, serivicii și instituții publice
- Costuri mari >> prețuri, decizii, nivel taxe & impozite
(!) oportunități ratate – individual, economic, statal
Estonia, fruntașa clasamentului, este o țară mică, fără resurse natural sau economie spectaculoase. A devenit lider european tocmai pentru că a investit consecvent în educație digitală, servicii publice electronice și inovare. Însă dezvoltarea ei nu a fost o întâmplare ci o decizie strategică confirmată de acțiuni concrete și alocări de bugete în fiecare dintre ultimii 20 de ani.
România vs Inteligența Artificială
Exemplul Estoniei
- Țară mica, fără resurse naturale/economie spectaculoase
- Investiții consistente în educație digitală,
servicii publice electronice și inovare - Formula: viziune clară + decizii + acțiuni + bugete x 20 de ani
Adopția noilor tehnologii nu este o chestiune abstractă. Înseamnă programe care optimizează transportul, agricultura, logistica, producția, energia sau administrația publică. Înseamnă clarititate decizională, oportunități strategice și costuri mult reduse. Înseamnă competitivitate regională, șanse la dezvoltare și expansiune, mai multe locuri de muncă și mai bine plătite.
România vs Inteligența Artificială
Adopția noilor tehnologii
- Programe care optimizează transportul, agricultura,
logistica, producția, energia, administrația publică - Claritate decizională, oportunități, costuri reduse
- Competitivitate regională, șanse la dezvoltare și expansiune
>> mai multe locuri de muncă și mai bine plătite.
România are deja un colectiv de programatori care a livrat servicii la cel mai înalt nivel tehnologic pentru clienți globali în ultimii 20 de ani. Însă, prin comparație cu țări precum Polonia sau Cehia, acest colectiv este mic. Chiar și așa, ei pot forma noile generații pentru a mări de câteva ori volumul și calitatea forței IT locale. Și atunci am putea să valorificăm diferit talentul: putem trece de la livratori de „materie primă” la producători și inovatori de tehnologie.
România vs Inteligența Artificială
Programatorii români
- Servicii de top pentru clienți globali x 20 de ani
- Vs Polonia/Cehia = colectiv mai mic
- Oportunitate 1: mărirea volumului + calității forței IT
(atragerea și formarea noilor generații) - Oportunitatea 2: tranziția de la furnizori de „materie primă” (outsourcing)
la producători și inovatori de tehnologie
Însă pentru ca ei să poată face acest lucru avem nevoie mai întâi de acțiuni concrete la nivelul sistemului educațional pentru atragerea și formarea noilor generații. Altfel vom continua să alimentăm mediul privat cu puțini absolvenți, slab pregătiți și expuși unor informații învechite. În loc să le dăm programatorilor juniori pe care să-i dezvolte, le dăm eșecuri educaționale scump de recuperat.
România vs Inteligența Artificială
Programatorii români
- (!) Reforme strategice în sistemul educațional
>> atragere + formare tineri în domeniu - Vs. acum: absolvenți puțini + slab pregătiți
+ scump de „reparat” odată intrați în câmpul muncii
Însă dincolo de specialiștii noilor tehnologii, avem mult de lucru la cultura generală a publicului larg. Oameni care trebuie să-și rezolve problemele într-o lume tehnologizată bazându-se pe abilități depășite. Oameni ale căror meserii sunt redefinite de avansul tehnologic. Mici antreprenori care nu pot valorifica un avantaj tehnologic. Oameni care au nevoie să înțeleagă o lume din ce în ce mai complexă pentru a lua decizii benefice propriului viitor. Pentru că polarizarea bunăstării este un risc real al noilor tehnologii, spre deosebire de alte temeri destul de puțin probabil să se materializeze.
România vs Inteligența Artificială
Cultura generală digitală
- Oameni cu abilități de tip analog
într-o lume condusă de noi tehnologii - Meserii redefinite de tehnologii
- Antreprenori lipsiți de avantaje tehnologice
- Discernământ pe măsura vremurilor
- (!) Polarizarea bunăstării: oameni adaptați vs. inadaptați tehnologic
Iar pentru a putea face astfel de transformări avem nevoie ca oamenii care le înțeleg să fie ascultați și consultanți pentru a crea planuri de interveție astăzi, acum. Suntem din start întârziați iar conducătorii noștri încă se laudă cu banii ținuți la saltea. Orișicât, încă avem șansa de a recupera dacă decidem să ne luăm viitorul în serios.
Ne oprim aici pentru astăzi. În ediția viitoare vom reveni cu noi teme veridice. Până atunci vă doresc multă sănătate!