Am văzut zilele acestea o reclamă care mi-a atras atenția.
„Scuze oficiale din partea AtlasFirme”, adresate consultanților în evaluarea companiilor.
Mesajul este bine construit și suficient de provocator ca să-ți stârnească interesul: ani la rând, antreprenorii ar fi avut de ales între a plăti mii de lei și a aștepta săptămâni pentru un răspuns sau a „ghici” cât valorează firma lor. Acum, ni se spune, introduci numele companiei și, în 30 de secunde, primești „un interval de evaluare AI, analiză financiară, analiză de risc și comparație cu industria”. (Foto1)
Iar săgeata către profesioniști este directă:
„Înțelegem că astfel devine mult mai greu să ceri 20.000 de lei pentru un raport care începe cu: «Depinde.»”
Mi-a plăcut provocarea și am vrut să văd despre ce este vorba. Am plătit 399 de lei și am comandat raportul pentru o companie pe care o cunosc suficient de bine: in care sunt partener. Raportul este interesant, adună informații publice, prezintă date financiare, calculează indicatori, face comparații, identifică riscuri și produce un interval estimat al valorii.
Ca instrument de informare rapidă, cred că astfel de produse sunt utile. Mai mult decât atât, cred că vor deveni din ce în ce mai bune. AI va schimba profund evaluarea. Ar fi o greșeală ca profesia să ignore acest lucru.
Numai că am ajuns la ultima pagină. (Foto2). Și acolo am găsit un text care mi s-a părut cel puțin la fel de interesant ca reclama. Raportul precizează:
„Acest raport are caracter exclusiv informativ și nu reprezintă consultanță financiară, juridică sau de investiții.”
Apoi:
„Datele și estimările prezentate sunt generate de inteligență artificială, se bazează pe surse publice disponibile și pot conține erori sau inexactități.”
Și, în final:
„Înainte de a lua decizii, recomandăm consultarea unui specialist.”
Aici am avut nelămurirea din titlu. În reclamă, specialistul pare problema pe care tehnologia tocmai a rezolvat-o. În raportul primit după plata celor 399 de lei, specialistul reapare ca recomandare înainte de luarea unei decizii.
Cu alte cuvinte:
Evaluatorii nu au dispărut. Doar au fost mutați de pe reclamă pe ultima pagină a raportului.
Și nici acel mult ironizat „Depinde” nu a dispărut. Pentru că valoarea unei companii chiar…..depinde. Depinde de scopul pentru care vrem să cunoaștem valoarea. Depinde de informațiile disponibile. Depinde de perspective, riscuri, contracte, clienți, management, sustenabilitatea rezultatelor, structura datoriilor și de multe alte elemente pe care informațiile publice nu le pot surprinde integral.
Asta nu face inutilă estimarea automatizată. Dimpotrivă. Dacă un antreprenor este pur și simplu curios să afle în ce zonă s-ar putea situa valoarea companiei sale, un asemenea instrument poate fi foarte util.
Dar una este o estimare orientativă generată automat din informații publice și alta este o evaluare pe baza căreia cineva urmează să ia o decizie și pentru care un profesionist își asumă o concluzie. Chiar disclaimerul raportului face această delimitare.
Și atunci mi-a venit o idee. Dacă informațiile utilizate sunt publice, dacă analiza este realizată de AI și dacă rezultatul este declarat ca fiind exclusiv informativ, ce s-ar întâmpla dacă am cere direct unui AI să facă același lucru?
Am construit un prompt. Nu pentru evaluatori. Pentru antreprenori. Și îl las mai jos pentru oricine vrea să-l încerce.
Înainte să cumpărați un raport automat de 399 de lei, deschideți ChatGPT, Claude, Gemini sau AI-ul pe care îl utilizați și introduceți:
Prompt
Analizează compania [NUMELE COMPANIEI], CUI [CUI], din România și realizează o estimare orientativă a valorii sale folosind exclusiv informații publice disponibile pe internet.
Caută informațiile din mai multe surse și indică sursa și anul datelor folosite. Nu inventa și nu completa informațiile care nu sunt disponibile; spune explicit ce nu ai putut verifica.
Analizează ultimii ani disponibili: cifra de afaceri, profitul operațional/EBIT sau EBITDA dacă pot fi determinate în mod credibil, profitul net, marjele, activele, capitalurile proprii, numerarul, creanțele, datoriile și numărul de angajați. Calculează indicatorii financiari relevanți și explică formulele.
Identifică activitatea reală a companiei și verifică dacă simpla încadrare CAEN este suficientă pentru comparația cu industria. Identifică, dacă există informații credibile, companii comparabile și date relevante despre sector.
Caută și alte informații publice care pot influența valoarea: website, presă, management, contracte sau proiecte publice, litigii cunoscute, reputație, clienți, riscuri și perspective. Separă întotdeauna faptele verificate de presupuneri sau inferențe.
Estimează orientativ valoarea companiei prin:
1. abordarea prin piață, utilizând multipli adecvați și precizând sursa acestora;
2. abordarea prin venit, printr-un DCF simplificat pe 3–5 ani, prezentând ipotezele privind creșterea, marjele, fluxurile de numerar, rata de actualizare și valoarea terminală;
3. abordarea prin active, explicând dacă este relevantă pentru compania analizată.
Prezintă separat Enterprise Value și Equity Value și explică trecerea dintre ele. Nu considera automat toate datoriile contabile drept datorie financiară.
Construiește trei scenarii — prudent, central și optimist — și prezintă calculele astfel încât să poată fi urmărite și verificate.
La final prezintă:
intervalul orientativ de valoare; valoarea centrală; principalele ipoteze; principalele riscuri; informațiile care lipsesc; sursele utilizate și un grad argumentat de încredere în estimare.
Spune explicit ce informații ar trebui solicitate conducerii companiei pentru o evaluare mai robustă și în ce situații această estimare orientativă nu este suficientă și este necesară consultarea unui evaluator sau a altui specialist.
Atât. Nu vă spun ce rezultat trebuie să obțineți. Eu am aplicat acest prompt tot pentru Veridio si rezultatele obtinute sunt cu cca 30 la suta mai reduse decat cele din raportul platit. Nici nu cred că partea cea mai interesantă este dacă AI-ul vostru va produce 5, 10 sau 20 de milioane.
Uitați-vă cum ajunge la rezultat. S-ar putea să descoperiți ceva interesant. Probabil veți primi destul de repede un răspuns la întrebarea „Cam cât ar putea valora firma mea?” Dar dacă întrebarea devine: „Pot lua o decizie importantă pe baza acestei valori?” s-ar putea ca răspunsul AI-ului să înceapă tot cu…Depinde. Si totul gratuit.
Concluzia mea
Nu am nimic împotriva AI-ului și a inovației. Dimpotrivă. Cred că asemenea instrumente sunt utile, că vor deveni tot mai performante și că profesioniștii trebuie să învețe să le folosească. Am însă o problemă cu felul în care reclama își promovează produsul prin minimalizarea rolului specialistului și sugerarea faptului că acesta ar fi devenit aproape inutil.
Promovați viteza. Promovați costul redus. Promovați faptul că AI poate analiza în câteva secunde informații publice și poate oferi o estimare orientativă. Sunt argumente suficient de puternice. Dar nu cred că este corect ca mesajul comercial să fie construit pe o idee pe care produsul livrat o contrazice el însuși.
Pentru că, după ce ironizează specialistul în reclamă, raportul precizează la final că datele pot conține erori sau inexactități, că nu își asumă răspunderea pentru acuratețea lor și recomandă explicit:
„Înainte de a lua decizii, recomandăm consultarea unui specialist.”
Folosiți AI-ul. Testați-l. Înțelegeți ce știe, ce nu știe și ce poate estima. Dar atunci când urmează să luați o decizie importantă, citiți cu atenție și ultima pagină. Acolo lucrurile sunt spuse mult mai corect.
Va veti da seama ca puteati face altceva mult mai bun cu cei 399 lei.
Scuze acceptate. 🙂