Am tot vorbit în această perioadă despre impozitarea clădirilor, despre creșterile mari față de anii precedenți, despre justețea acestora și comparația cu practicile din alte țări. Se impune întrebarea: există și vreo parte bună asociată creșterii impozitului pe clădiri? Astăzi discutăm despre o parte bună a părții rele.
Sistemul de impozitare al locuințelor bazat pe valoarea impozabilă și cota de impozitare este același de foarte mulți ani. De fapt, același chiar și dinainte de 1989. Modificarea de Cod Fiscal din anul 2016, când s-a trecut de la impozitarea clădirilor în funcție de proprietar la impozitarea în funcție de utilizare, a păstrat nealterat principiul de impozitare al clădirilor rezidențiale.
Noua paradigmă a impozitelor locale
Impozitarea locuințelor = neschimbată din 89
- Stabilirea impozitului
(valoare impozabilă) x (cotă de impozitare)
= neschimbată de dinainte de 1989 - Tranziție – modificare Cod Fiscal 2016
> impozitare în funcție de proprietar (PF/PJ)
> > impozitare în funcție de utilizare (rezidențială/ nerezidențială) - Impozitarea locuințelor = practic neschimbată
Foarte puțini dintre noi am fost interesați până acum de formula de calcul sau valoarea impozabilă a locuinței noastre. Probabil pentru că nivelul impozitului nu era foarte mare. Pentru că nu crescuse semnificativ niciodată. Și, nu în ultimul rând, pentru că, deși am tot vorbit despre descentralizare sau regionalizare în ultimii 20 de ani, nu am avut un dialog substanțial în spațiul public despre logica și rolul impozitelor locale în dezvoltarea comunităților noastre.
Noua paradigmă a impozitelor locale
Lipsa interesului
- Față de valoarea impozabilă
cât este? care e formula de calcul? - Pentru că sumele era sume reduse
- Pentru că nu prea se schimbau
- Pentru că n-am înțeles implicațiile
descentralizării/regionalizării administrative
Anul 2026 a început cu aglomerația de la ghișee și surprizele neplăcute cu privire la sumele de plată. Mai ales că declarațiile politice erau că impozitul va crește cu 70–80%, dar în realitate au fost și dublări și triplări. Totuși aveam informațiile din vara anului trecut, am fi putut conștientiza impactul de atunci, așa cum am discutat pe exemple concrete aici, la Veridice încă din august 2025.
Noua paradigmă a impozitelor locale
Schimbările aduse de 2026
- Aglomerație la ghișee
- Sume de plată șocante
- Uneori erori/confuzii de calcul (primării)
- Comunicare deficitară a autorităților în 2025 (creșteri de doar 70-80%)
(!) deși calculele erau cunoscute din vara trecută (dublări/triplări)
Acum însă, văzând sumele scrise în negru pe alb, tema a căpătat o cu totul altă importanță. Mulți contribuabili au studiat formula de calcul, au comparat valorile impozabile din deciziile de impunere față de cele din anii anteriori și chiar cu prețurile tranzacționate pentru locuințe din proximitate. Poate a fost prima dată când am căutat unde găsim bugetul Primăriei pentru a vedea ce venituri, ce cheltuieli, ce credite și dobânzi au fost angajate în numele nostru.
Noua paradigmă a impozitelor locale
Schimbările aduse de 2026
- Atenție sporită asupra impozitelor locale
- Înțelegerea formulelor de calcul
- Analiza valorilor impozabile
- Studierea bugetelor locale
(venituri, cheltuieli, credite & dobânzi)
Și aici este partea bună din toată această parte rea care a pus și mai multă presiune pe o putere de cumpărare deja aflată în tensiune. Și anume că am conștientizat cu toții la ce să ne uităm. Mai ales în contextul dezideratului actual de a trece de la impozitarea bazată pe o valoare impozabilă stabilită printr-o formulă administrativă la impozitarea bazată pe valoarea de piață. Pentru că acesta era adevăratul obiectiv al prevederilor din PNRR.
Noua paradigmă a impozitelor locale
Partea bună a părții rele
- Familiarizarea cu formulele de calcul
- Perspectiva unei noi schimbări din 2027
– acum = valoare impozabilă (formulă administrativă)
– pe viitor = valoarea impozabilă = valoarea de piață
Formula aplicată anul acesta este doar un pas intermediar de punere în practică a acestui obiectiv începând din 2027, așa cum a explicat și premierul. Este o amânare a unui demers început în 2022 pentru a putea pregăti un sistem care poate calcula automat valoarea, dacă va putea, pentru toate clădirile rezidențiale aparținând persoanelor fizice.
Noua paradigmă a impozitelor locale
Tranziția la valoarea de piață (rezidențial, PF)
- Formula din 2026
= pas intermediar
(o valoare apropiată de valoarea de piață identificată automat) - Formula din 2027 (obiectiv PNRR)
= valoarea impozabilă = valoarea de piață
(!) obținută automat, nu prin evaluare individual
Cât de realizabil este acest deziderat în practică? Urmează să aflăm în următoarea perioadă. În orice caz, autoritățile ar fi benefic să conștientizeze că un asemea sistem – doar superficial gândit, configurat pe repede înainte sau doar parțial funcțional la nivelul tuturor primăriilor din România – nu va putea trece cu ușurință de analiza și judecata noastră, a contribuabililor.
Noua paradigmă a impozitelor locale
Tranziția la valoarea de piață (rezidențial, PF)
- Cât de relizabil este acest deziderat?
urmează să aflăm anul acesta - Antrenamentul pe formula din 2026
ne pregătește pentru analiza critică
a formulei/sistemului
la care se lucrează pentru 2027
Tocmai pentru că acum noi suntem atenți, înțelegem mai bine subiectul, suntem pregătiți să-l studiem cu atenție, suntem sensibili la modul de punere în practică și la consecințele inerete. Prin urmare cred că există o șansă ca în 2027 să fie corectate nefuncționalitățile actuale și să ajungm la o formulă clară, corectă și eficientă de finanțare a bugetelor locale.
Ne oprim aici pentru astăzi. În ediția viitoare vom reveni cu noi teme veridice. Vă doresc multă sănătate!