Cum reducem probabilitatea falimentului?

Economia europeană trece printr-un moment greu amplificat de criza carburanților. Pentru companiile din România se adaugă și consecințele utilităților scumpe și deficitului scăpat de sub control în acești ultimi ani – taxe și impozite mari, putere de cumpărare scăzută, investiții amânate și instabilitate politică. Astfel se face că intrarea în dificultate este astăzi o realitate pentru din ce în ce mai multe companii.

Să luăm un exemplu. O companie cu 800 de angajați trece fulgerător prin reorganizare şi ajunge în faliment. Creditorii nu îşi mai recuperează banii, nici ANAF. Furnizorii locali și-au pierdut clientul. Salariații și-au pierdut sursa traiului fiind o perioadă nefavorabilă pentru găsirea de noi slujbe. Iar antreprenorii, care au muncit zeci de ani în dezvoltarea acestei companii, au pierdut tot.

Consecințe faliment
Exemplu

  • Companie 800 angajați
  • Reorganizare >>> faliment
  • Creditorii pierd bani (inclusiv ANAF)
  • Furnizoriii pierd încasări
  • Salariații pierd veniturilee
  • Antreprenorii pierd tot

Magazinele locale nu mai au vânzările susținute în trecut de salariile lunare de circa un milion de euro care alimentau economia locală. Primăria a pierdut cei 700.000 de lei din impozitele pe venit care susțineau dezvoltarea comunității. Iar statul trebuie să achite acum ajutoare de șomaj și să compenseze pierderile bugetare în finalizarea proiectelor demarate de Primărie.

Consecințe faliment
Exemplu

  • Magazinele pierd vânzări
    (salarii lunare = cca 1 mil. EUR)
  • Primăria pierde impozite pe venit
    (cca. 700.000 RON)
  • Statul plătește ajutoare de șomaj
    + compensează pierderi buget local

Valorificarea activelor în faliment și atragerea unui nou investitor care să repună pe picioare compania sună bine, însă întârzie să se materializeze. Cum contextul economic nu e favorabil și producția tocmai a devenit și mai scumpă, șansele reconstruirii industriei acolo sunt foarte reduse. Costul acestui faliment se resimte în toată comunitatea – nu doar în prezent, ci și în perspectivele de viitor.

Consecințe faliment
Exemplu

  • Valorificarea activelor + nou investitor
    = sună bine, însă va lua timp
  • Reconstruirea industriei
    = șanse reduse
  • Costul falimentului
    = resimțit în toată comunitatea

Companiile sunt greu de construit și dezvoltat. Tocmai de aceea ar fi benefic să ne asigurăm că antreprenorii de bună credință, cum era și acesta, au la dispoziție instrumente reale și eficiente pentru a evita falimentul. Acordul de restructurare, concordatul preventiv, reorganizarea judiciară ar trebui extinse și întărite pentru a fi cu adevărat instrumente de recuperare economică, nu simple opriri în drumul neabătut spre faliment.

Evitarea falimentului
Instrumente eficiente

  • Companii profitabile
    = greu de construit + dezvoltat
  • Afaceri intrate în impas
    = instrumente pentru evitarea falimentului
  • Întărirea soluțiilor de recuperare:
    – acord de restructurare
    – concordat preventive
    – reorganizare judiciară

Antreprenorii trebuie să identifice la timp și fără ezitări semnele problemelor pentru a putea adopta măsuri cu șanse de remediere. Furnizorii, finanțatorii și partenerii acestora, împreună cu care au construit prosperitate în vremurile bune, ar fi benefic să ajute cum pot în vremurile grele pentru a trece împreună cu bine peste turbulențe. Tocmai pentru că din faliment toți au doar de pierdut.

Evitarea falimentului
Măsuri companie

  • Identificarea la timp a problemelor
    => aplicare măsuri remediere
  • Furnizorii, finanțatorii, partenerii
    => solidaritate pentru depășirea momentului

    (!) din faliment toate părțile au de pierdut

Iar autoritățile ar fi benefic să formuleze legile pornind de la prezumţia de nevinovăţie a antreprenorilor. Marea lor majoritate sunt de bună credință și s-au luptat să construiască acea companie ani și zeci de ani, asumându-și riscuri și finanțând dezvoltarea ei. Odată ajunși în dificultate prima ipoteză de lucru ar trebui să fie însănătoșirea – desigur, prin decizii grele, însă fără a o condamna la faliment.

Evitarea falimentului
Măsuri autorități

  • Legi formulate de la
    prezumția de nevinovăție
    (= marea majoritate a antreprenorilor)
  • Ipoteza = însănătoșirea comercială
    decizii grele, însă fără condamnarea la faliment

O revizuire și clarificare a mecanismelor avute la dispoziție și asigurarea unor motivații echilibrate pentru toate părțile implicate ar putea ajuta la întărirea unui mediu economic deja slăbit. Cu cât acestea sunt mai eficiente și credibile, cu atât șansele de recuperare vor crește. În prezent, impasul antreprenorilor este perceput din start ca faliment viitor. Astfel se aliniază toate piesele împotriva șanselor de redresare pentru că toată lumea intră în logica recuperării a oricât de puțin cu orice preț.

Evitarea falimentului
Măsuri autorități

  • Revizuire mecanisme legale
  • Echilibrare motivații părți implicate
    => întărirea mediului economic
  • Percepție: impas = faliment viitor
    => alinierea pieselor pentru recuperare
         NU pentru redresare comercială

În această perioadă multe companii vor întâmpina obstacole. Zilele acestea încă avem timp să revizuim șansele lor de a le depăși cu succes prin instrumentele pe care le au la dispoziție și prin atitudinea ecosistemului din care fac parte.

Ne oprim aici pentru astăzi. În ediția viitoare vom reveni cu noi teme veridice. Până atunci vă doresc multă sănătate!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *