Vorbim adesea despre meritocrație, competență, performanță, inovație sau etică. Însă aceste concepte, folosite prea adesea fără substanță sau onestitate, au fost golite de sens. Însă avem nevoie de ele pentru a ne construi un viitor mai bun.
Meritocrația reprezintă un model de ierarhie bazată pe merite individuale. Altfel spus, sunt promovați cei care dovedesc că au talent, depun eforturi și sunt competenți în profesia lor. Meritocrația presupune că pentru fiecare poziție va fi aleasă cea mai calificată persoană. Iar dacă nu se ridică la nivelul slujbei, se va căuta o altă persoană mai potrivită.
Ecuația meritocrației
- Model de ierarhie
bazată pe merite individuale - Sunt promovați cei care dovedesc
talent, muncă și competență
Bineînțeles, competențele se formează în timp. În mod ideal, dobândim noi cunoștințe, perspective și abilități tot timpul. Iar pe măsură ce ne dezvoltăm capacitățile, avansăm în ierarhiile din care facem parte. Pe parcursul vieții, putem să ne reinventăm de mai multe ori. Poate o ramură a ierarhiei este prea aglomerată. Vedem o altă zonă mai liberă și ne concentrăm pe achiziția de competențe care ne vor face mai competitivi acolo.
Ecuația meritocrației
- Competențele se formează în timp
- Dobândim mereu noi cunoștințe,
perspective și abilități - Ne dezvoltăm capacitățile
=> avansăm în ierarhie
Ecuația meritocrației este complexă. Competența lipsită de umanitate sau moralitate poate fi extrem de nocivă. Competența lipsită de abilități de coordonare poate limita rolurile pe care un specialist le poate asuma cu succes. Competența lipsită de disciplina muncii poate limita nivelul performanței.
Ecuația meritocrației
Complexitate
- Competența lipsită de umanitate / moralitate
= nocivă - Competența lipsită de leadership
= limitarea rolurilor - Competența lipsită de disciplina muncii
= limitarea performanței
Inovația asigură durabilitate ierarhiei. Îi oferă reziliență și șansa la reinventare pentru a ține pasul cu timpurile și rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm. Presupune cunoștințe aprofundate și o curiozitate riguroasă pentru a rezolva situații complexe. Inovația are la rândul ei o ierarhie a meritocrației pentru roluri diferite în procesul creării de noi concepte, produse și servicii. De la modul în care analizezi o problemă, la formularea și testarea de soluții alternative și până la intrarea cu succes într-o piață rezistentă la schimbare.
Ecuația meritocrației
Inovația
- Asigură durabilitate ierarhiei
- Oferă reziliență & șansa la reinventare
- Presupune cunoștințe aprofundate
și o curiozitate riguroasă
Performanța și etica oferă standarde ierarhiei. Performanța măsoară rezultate, în timp ce etica măsoară calitatea acestora. Ambele sunt esențiale unei meritocrații benefice tuturor. Dacă nu există rezultate, oamenii vor căuta alte soluții. Dacă rezultatele nu sunt corecte pentru cei mai mulți, oamenii vor căuta alte sisteme.
Ecuația meritocrației
Performanța și Etica
- Performanța măsoară rezultate
- Etica măsoară calitatea acestora
- Ambele sunt esențiale unei meritocrații benefice
Altfel spus, ierarhia care nu asigură condițiile unui trai decent va fi abandonată. Tocmai de aceea este atât de important ca modul de avansare în ierarhie să fie bazat pe meritele fiecăruia. Acestea sunt singurele care pot justifica susținerea oferită de cei care sunt la baza ierarhiei pentru cei din vârful ei.
Ecuația meritocrației
Regulile ierarhiei
- Asigură tuturor condițiile unui trai decent
- Avansare bazată pe merite individuale
- Justificarea susținerii celor care avansează
Meritocrația este un ideal. Nicio societate nu este 100% meritocratică. Chiar și cele mai avansate conțin abateri de la modelul general. Însă lucrurile continuă să funcționeze atâta timp cât balanța este înclinată spre meritocrație. Problemele apar atunci când acest fin echilibru este dat peste cap. Respectiv, atunci când din ce în ce mai multe roluri din societate, fie că vorbim despre domeniul public sau cel privat, sunt asumate de oameni care nu au mixul de competențe adecvat poziției.
Ecuația meritocrației
Înclinarea balanței
- Meritocrația este un ideal
- Nicio societate nu este 100% meritocratică
- Funcționeze atâta timp cât balanța
este înclinată spre meritocrație - Probleme când rolurile sunt preponderant
asumate de oameni incompetenți
Gradual oamenii își pierd încrederea în acea ierarhie pentru că standardele meritelor individuale nu par să mai aibă relevanță pentru evoluția acesteia. Nu mai contează ce știi, ci doar pe cine știi și în grațiile cui ești. Iar când se atinge un procent semnificativ, oamenii sunt forțați să ia o decizie. Ori părăsesc ierarhia ori se reorientează către noile competențe care le pot asigura evoluție. „Competențe” precum bârfe, intrigi, alianțe, dușmănii și alte jocuri de putere care nu mai au nicio legătură cu profesia sau rolul asumat într-o organizație.
Ecuația meritocrației
Pierderea încrederii
- Meritele încetează să mai conteze
- Nu mai contează ce știi
ci doar pe cine știi și în grațiile cui ești - Decizie:
– părăsesc ierarhia
– se adaptează la noile „competențe”
(bârfe, intrigi, alianțe, dușmănii
și alte jocuri de putere)
Fiecare alegere pe care o luăm ne aduce mai aproape sau departe de meritocrație. Nu este un dat de la univers. Faptele noastre sunt cele care decid în ce direcție se înclină balanța. Meritocrația nu este una dintre variante, ci singura ierarhie care ne va oferi un viitor mai bun.
Ne oprim aici pentru astăzi. În ediția viitoare revenim cu noi teme veridice. Până atunci, ținem legătura pe pagina Adrian Vascu de pe Facebook, Youtube și în aplicațiile mobile din Google Play și Apple Store. Vă doresc multă sănătate!
—
Leadership:
- Omul – ființă socială
- Cea mai bună utilizare a oamenilor
- Majoritatea tăcută
- Împăratul este gol
- Salvarea este în unitate
- Unii și alții. În gardă sau în gard.
- Omul (ne)potrivit la locul (ne)potrivit
- Gândirea tribală
- Puterea consensului
- Comparația. Invidie sau Inspirație
- Echilibrul si dezechilibrul
- Clepsidra vieților noastre
—
Noul An: