Comportamentul exemplar al leaderului este necesar, dar nu și suficient pentru a determina implicarea angajaților. Astăzi discutăm despre percepțiile angajaților și provocările leadership-ului în a inspira modele pozitive de atitudine și comportament.
Se spune că: „Suntem prea înclinați să ne judecăm pe noi înșine prin prisma idealurilor noastre, iar pe ceilalți prin prisma acțiunilor lor.” (Dwight Morrow, Ambasadorul SUA în Mexic, 1930).
Mai mult decât atât, condamnăm faptele celorlalți primordial în funcție de impactul acestora asupra noastră, ignorând efectele sau importanța acestora pentru alții.
#Dubla Măsură
- Condamnăm faptele celorlalți
>> impactul asupra noastră
(ignorând importanța pentru ceilalți)
Sursa: Revoluția Sensului (Fred Kofman, 2018, Ed. Spandugino)
Ni se întâmplă de multe ori în viață să ne confruntăm cu percepții surprinzătoare ale faptelor noastre. Însă nu analizăm de câte ori noi înșine am perceput greșit acțiunile celorlalți. Percepția fiecăruia dintre noi este determinată de experiențele din trecut, starea și contextul momentului, temerile și urgențele care ne frământă și alți factori care n-au legătură cu ceilalți.
#Percepții surprinzătoare
- Experiențe trecute
- Starea și contextul momentului
- Temeri și urgențe din prezent
- Alți factori
Sursa: Revoluția Sensului (Fred Kofman, 2018, Ed. Spandugino)
Arareori ne gândim care au fost motivele, intențiile, principiile sau forțele exterioare care au condiționat deciziile lor. Și aproape niciodată nu luăm în considerare că sunt și informații care ne lipsesc pentru a înțelege corect ce s-a întâmplat. Percepția individuală este un filtru care poate distorsiona major realitatea în care trăim – în bine sau în rău, după caz. Nu putem elimina filtrul, însă putem fi conștienți de limitările noastre în a-i judeca pe ceilalți.
#Informații Necunoscute
- Motivele
- Intențiile
- Principiile
- Forțele exterioare>> percepție distorsionată
Sursa: Revoluția Sensului (Fred Kofman, 2018, Ed. Spandugino)
Ca leaderi, trebuie să fim conștienți că angajații intră în organizațiile noastre cu bagajul situațiilor trăite în trecut cu părinți, profesori sau manageri care nu i-au tratat întotdeauna corect. Mulți dintre ei, fără să știe, suferă de anxietate post-traumatică din cauza figurilor de autoritate care le-au creat false așteptări, provocându-le dezamăgiri și temeri încă active în viața lor de zi cu zi.
#Anxietatea Post-Traumatică
- Trecut: figuri de autoritate
au creat false așteptări
provocând dezamgiri și temeri>> percepție distorsionată a prezentului
Sursa: Revoluția Sensului (Fred Kofman, 2018, Ed. Spandugino)
În general, oamenii completează informațiile lipsă cu experiențele pe care le-au trăit în trecut și care le-a marcat profund modelul de gândire și reacție. Prin urmare, multe dintre acțiunile juste ale leaderilor, pot fi percepute, în lipsa informațiilor critice, ca fiind abateri de la valorile organizației și dovezi ale ipocriziei acestora. Cum o nouă dezamăgire este un pericol emoțional major, oamenii se vor apăra devenind cinici și orice alt mic detaliu se transformă într-o nouă dovadă a „trădării”.
#Presupuneri și Confuzii
- Experiențe marcante
> model de gândire și reacție
>> interpretări nedrepte
– lipsa informațiilor
– presupuneri eronate> pericolul dezamăgirii
>> apărerea prin cinism
Sursa: Revoluția Sensului (Fred Kofman, 2018, Ed. Spandugino)
De multe ori leaderii, atunci când se confruntă cu acuzații pe care le consideră nedrepte, trec imediat în defensivă, căutând o confruntare directă pentru a-și apăra deciziile și caracterul. Însă conflictul nu ajută niciuna dintre părți. Un context în care emoțiile sunt la cote maxime va genera doar o ceartă între surzi. Este nevoie de un timp de gândire și analiză, urmat apoi de un dialog calm, purtat cu deschidere din ambele părți pentru a înțelege ce s-a întâmplat și cum se poate soluționa.
Cu siguranță că leaderul nu este responsabil pentru trecutul nefast al angajaților care a condiționat oamenii să presupună ce-i mai rău despre management. Anxietatea post-traumatică determină acest reflex de a completa lipsa informațiilor cu presupuneri negative. Iar acest mecanism este valabil pentru noi toți – indiferent de poziția din organizație sau societate.
În schimb ce poate și trebuie să facă leaderul este să înțeleagă psihologia oamenilor pe care îi coordonează. Până la urmă, rolul leaderilor nu este să aibă mereu dreptate, ci să-i inspire pe ceilalți să dea tot ce au mai bun. Iar acest lucru se poate întâmpla doar prin câștigarea încrederii lor pas-cu-pas în fiecare zi. Nu este ușor, dar aceasta este chemarea leaderilor.
#Chemarea Leaderilor
- Leaderul își înțelege oamenii
- Leaderul inspiră oamenii
- Leaderul câștigă încrederea
pas cu pas, zi de zi
Sursa: Revoluția Sensului (Fred Kofman, 2018, Ed. Spandugino)
În astfel de situații, iertarea și compasiunea sunt componente fundamentale pentru a crea un spațiu al siguranței în care oamenii nu se tem să pună întrebări, să propună idei și schimbări, să-și asume responsabilități, să greșească și să-și recunoască vina sau să își ajute colegii aflați în dificultate. Cu atât mai mult în această perioadă, vă invit să ne gândim la o viață profesională și personală trăită în spiritul iertării și compasiunii prin care ne putem vindeca rănile suferite și provocate în trecut pentru un viitor mai senin trăit în lumină și nu în umbra temerilor.
#Iertare și Compasiune
- Componente fundamentale – un spațiu al siguranței pentru:
– întrebări , idei și schimbări
– asumarea de responsabilități
– greșeli și recunoașterea lor
– sprijinirea colegilor în dificultate
Sursa: Revoluția Sensului (Fred Kofman, 2018, Ed. Spandugino)
Ne oprim aici pentru astăzi. Săptămâna viitoare revenim cu noi teme veridice. Până atunci, ținem legătura pe pagina noastră de Facebook, pe canalul de YouTube și în aplicația mobilă „Adrian Vascu” din Google Play și Apple Store. Vă doresc multă sănătate!
—