FMI nu a recomandat României să utilizeze „grilele notarilor”

Ordonanța 16/2022, deja celebră, având in vedere modificările variate din codul fiscal, a intrat in vigoare de 2 săptămâni.

Multe prevederi, „au pus pe jar”, autoritățile locale sau firmele de constructii, in a aplica noile prevederi, existând in prezent mai mult un haos, decat o idee clară asupra ce este de făcut.

Legat de impozitul pe proprietate, și de trimiterea la studiile de piață administrate de notari, persoane din cadrul autorităților locale spun ca au avut recent discuții și întâlniri pe aceasta temă (una chiar la Predeal), și că nu există nicio șansă ca trimiterea la studiile de piață să fie scoasă din OG16. Au fost chiar reprezentanți de la „centru” care le-au spus categoric acest lucru.

Un fel de, descurcați-vă, pentru că noi nu schimbăm asta.

Pentru orice om rațional, este greu de înteles cum argumentele care au fost transmise autoritaților și de catre UAT-uri, și de către  notari, și de către evaluatori, nu sunt măcar analizate, ci se răspunde, nu mai este nicio sansa de schimbare, iar ca argument final „de nezdruncinat” este faptul că, și FMI ne-a spus acest lucru.

Oare este chiar așa? Ne-a recomandat FMI sa utilizăm „grila notarilor”?

Poate ca la o privire superficială, unii ar raspunde afirmativ.

Eu vă invit să ne uităm peste ce a spus FMI, și daca instituția a făcut această recomandare.

In 29 iunie 2022, a fost publicat pe siteul FMI raportul privind impozitele locale din România.

https://www.imf.org/en/Publications/CR/Issues/2022/06/28/Romania-Technical-Assistance-Report-on-Improving-Revenues-from-the-Recurrent-Property-Tax-520127

În prima parte a anului, o delegație a FMI a avut întâlniri prin zoom, cu mai multe entități din România. Am facut parte din delegația ANEVAR care a discutat cca 2 ore cu reprezentanții fondului. De fapt, cele scrise în raport despre ANEVAR, sunt informații corecte.

Raportul pe care îl puteți studia la adresa de mai sus, conține o mulțime de informații din alte țări, moduri de lucru diferite de la țară la țară, precum și informații pe care delegația le-a preluat de la noi, interlocutorii romani. Și au avut zile intregi de discuții. Ce se regăsește în raport, este ce au ințeles acești reprezentanți, din discutiile cu „ai noștri” (nu de putine ori contradictorii), și din documentele primite.

Accentul meu acum, este pe o parte dintre recomandările FMI, și dacă a fost recomandată grila notarilor, ca sursă principală de informații de piață. Raspunsul meu categoric este NU și vă rog să analizați sumarul recomandărilor de la pagina 9 din raport, care nu conține nicio recomandare legată de utilizarea grilei notarilor.

Să nu confundăm prezentarea acestui document („grila notarilor”), și a altor informații în cuprinsul raportului, ca fiind o recomandare. Asemenea scoateri din context pot fi „fara numar” dar nerelevante.

Recomandările sunt sintetizate la sfârșitul fiecărui capitol și sunt sumarizate la inceputul raportului.

Asadar,

Nu se recomanda studiile notarilor.

Ce se recomanda si consider ca înca este timp pentru ajustările necesare:

Extinderea utilizării „valorii de piata” atât pentru proprietățile rezidențiale cât și pentru cele nerezidențiale.

Combinarea terenurilor și clădirilor rezidențiale și nerezidențiale aflate în aceeași proprietate, într-o singură unitate de proprietate.

În ceea ce privește proprietățile nerezidențiale, terenul și clădirile construite pe teren ar trebui evaluate la valoarea de piață constituind o singură unitate imobiliară

Evaluările proprietăților nerezidențiale ar trebui efectuate la aceeași dată de evaluare.

Să se efectueze studii analitice pentru a calibra mai bine la piață tabelele de valori și coeficienții de ajustare conținuți în Codul fiscal

Scurte comentarii

Ideile de mai sus se referă la a elimina sistemul actual de impozitare separată a clădirilor și a terenului, fără de care nu se poate vorbi de o valoare de piață.

Data evaluării la clâdirile nerezidențiale să fie „aceeași” adică, de exemplu 31 decembrie 2022.

Calibrarea tabelelor cu valori, se referă la tabelul din art 457 CF (inainte de OG16) care odată ajustat poate răspunde cerințelor unor valori de piață.

Pentru toate aceste recomandari, solutiile de implementare sunt simple si nu necesita eforturi deosebite. Am prezentat concret cum poate fi realizată această modificare în Situația 2 – pct (d) din analiza de aici: https://vascu.ro/2022/07/20/codul-fiscal-s-a-aprobat-cum-arata-impozitul-pe-cladiri-ce-se-mai-poate-face/

Ce se recomandă și consider că este interesant de analizat pentru viitor:

Municipalitățile mai mari ar trebui să ia în considerare avantajele unui departament de evaluare intern.

Să se evalueze potențialul de a introduce o metodologie de stabilire a intervalelor de valori pentru impozitul pe proprietățile rezidențiale.

Să se ia în considerare opțiunea ca proprietarii de proprietăți rezidențiale din România să declare singuri intervalul in care consideră că le corespunde valoarea de piață a proprietății lor

Scurte comentarii

Temele de mai sus, ca simplu enunt, par destul de departe de realitățile curente de la noi. Merită analizate mai detaliat în viitor, și să ajungem la o concluzie, cât sunt de adaptabile realităților din Romania, si cât nu.

In Concluzie, FMI nu ne-a recomandat grila notarilor, oricat de exhaustiv și salvator părea documentul. Pentru că, chiar nu este.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.