Pe principiul nimic nu se pierde, totul se transformă, ordonanța trenuleț a reactivat celebra taxă pe stâlp din perioada 2014-2017. Ca de fiecare dată, guvernanții noștri n-ar fi vrut, dar, vezi Doamne, i-a obligat FMI. Evident, reprezentanții acestor instituții internaționale pot face sugestii. Decizia de legiferare este întotdeauna a celor pe care noi i-am ales să ne reprezinte.
Taxa pe stâlp oferă un instrument facil pentru colectarea de bani la bugetul de stat. Așa-zișii „stâlpi” se regăsesc în datele contabile deja existente. O creștere a TVA ar fi deranjat imediat pe toată lumea. Creșterea impozitării clădirilor ar fi alimentat bugetele locale. Însă taxa pe stâlp afectează doar companiile, acest veșnic vinovat de serviciu în toate cele care nu merg bine. Căci, nu-i așa, firmele nu vor merge curând la un nou tur electoral.
Misterioasa taxă pe stâlp
Motivație
- Instrument facil colectare bani la Buget
- Afectează „doar” companiile
- Creșterea TVA ar fi supărat și votanții
- Creșterea impozitării clădirilor
= alimentarea bugetelor locale, nu celui central
Chiar și așa, ar fi un pansament neglijabil pentru un deficit bugetar de cca 150 de miliarde de lei. Taxa pe stâlp a fost inventată de Guvernul Ponta și a funcționat pentru trei ani în care a colectat cca 3,5 miliarde de lei. Important de precizat este că investitorii au atacat-o în instanță, au câștigat, iar statul a trebuit să returneze sumele colectate prin compensare cu alte impozite.
Misterioasa taxă pe stâlp
Soluție inutilă
- Deficit bugetar = 8,6% = cca. 150 mld. RON (sursă =
- Taxa pe stâlp 2014 – 2017 (Guvernul Ponta)
– Încasări = 3,5 mld. Lei (sursă estimări = ZF.ro)
– Investitorii au atacat taxa în instanță
au câștigat
statul a returnat sumele colectate (sursa = Hotnews.ro)
Devine foarte greu de înțeles care este în realitate intenția Guvernului. Mai ales că și-au acordat 3 luni pentru a publica normele de aplicare. Cel mai probabil afectate ar putea fi companiile din energie, telecom, utilități, cele din agricultură, din logistică sau companiile de producție. Rămâne de văzut dacă și care vor fi excepțiile prevăzute în aceste norme.
Misterioasa taxă pe stâlp
Soluție inutilă
- Termen de 3 luni pentru publicarea normelor
- De văzut dacă și care vor excepțiile
- Domenii vizate de aplicare taxei:
energie, utilități, telecom
agricultură, logistică, producție
Astfel de măsuri luate peste noapte și cu zero consultări nu fac decât să multiplice efectele negative începute odată cu criza politică care este încă în plină desfășurare. Rolul consultărilor este tocmai acela de a evita decizii care vor avea exact efectul invers remedierii deficitului bugetar.
Misterioasa taxă pe stâlp
Consecințe negative
- Măsuri luate peste noapte
- Decizii fără consultări
- Schimbarea regulilor în timpul jocului
- Consecințe negative
ignorate sau neprevăzute(!) Necesitatea consultărilor cu mediul de afaceri
și societatea civilă
Conducătorii țării mereu se apără spunând că privații vor să scape de măsuri necesare pentru binele României. Această afirmație este un neadevăr otrăvit. De la 1 ianuarie ei au crescut accizele la combustibil. Deci scumpirile generalizate sunt consecința legiferării lor sau a lăcomiei privaților? Toate aceste costuri impuse privaților se reflectă direct în prețurile la care firmele își vor permite să vândă produse și servicii oamenilor.
Misterioasa taxă pe stâlp
Neadevăruri otrăvite
- Privații sunt de vină
- Privații vor să scape de taxe
- Privații vor să își crească profiturile
- Exemplu:
Statul crește accizele la combustibil
=> creșterea prețului la benzină/motorină
=> creșterea costurilor de transport
=> creșterea generalizată a prețurilor
Astăzi companiile sunt obligate să-și reanalizeze afacerile. Cui și la ce preț mai pot vinde. Își mai permit să facă export sau nu? De unde și la ce prețuri își pot asigura finanțarea? Pe ce furnizori, la ce preț și cu ce termen de plată se mai pot baza? Unde, cât și cum pot economisi din cheltuieli? Dacă se reduce volumul afacerilor, atunci câți angajați și la ce nivel de salarizare își mai permit?
Misterioasa taxă pe stâlp
Realitatea privaților
- Cui și la ce preț pot vinde?
- Ne mai permitem să facem export sau nu?
- De unde și la ce prețuri obținem finanțare?
- Cu ce furnizori, la ce prețuri și în ce condiții?
- Unde putem economisi cheltuieli?
- Câți angajați și la ce salarii ne mai permitem?
Dezideratul oricărui stat este acela de a avea o economie performantă, competitivă, inovativă. Aceste lucruri nu sunt posibile atunci când nu știm nici măcar cum va arăta codul fiscal la finalul zilei. Acest mod de a face lucrurile pune toate companiile în modul de supraviețuire. Și cel mai mult au de pierdut antreprenorii mici și medii, adică tocmai capitalul românesc. Aceștia nu au capacitatea pentru provizioane și nici opțiunea de relocare facilă a afacerilor în alte țări mai stabile și prietenoase cu mediul de afaceri.
Misterioasa taxă pe stâlp
Realitatea privaților
- Prioritatea statului: economie
performantă, competitivă, inovativă - Realitatea statului: blochează economia
prin instabilitate și lipsa predictibilității - Cei mai mari pierzători?
Antreprenorii mici și medii (capital românesc)
– nu au provizioane
– nu au marje mari
– nu se pot relocaliza în țări mai prietenoase
O țară cu adevărat puternică necesită o relație sănătoasă între stat și contribuabilii săi. Căci prosperitatea noastră, a tuturor, nu se scrie din pixul autorităților, ci din munca noastră, a oamenilor, și competivitatea mediului de afaceri. Ne oprim aici pentru astăzi. În ediția viitoare vom reveni cu noi teme veridice. Până atunci, ținem legătura pe paginile Adrian Vascu de pe Facebook, Youtube și în aplicațiile mobile din Google Play și Apple Store. Vă doresc multă sănătate!