Discutăm mult despre inteligența artificială în contextul noilor tehnologii, vechilor meserii și dezvoltării umanității. Speranțe și temeri la fel de puternice sunt aprinse de impactul inteligenței artificiale asupra viitorului. De la găsirea tratamentului pentru boli nevindecabile și până la distrugerea societății – toate opțiunile par deschise în acest moment.
În contextul noilor tehnologii regăsim adesea noțiunea de eliminare a erorii umane. Nu întotdeauna spusă ca atare, dar cumva implicită introducerii soluțiilor tehnologice. Sigur, toți am fost iritați măcar de câteva ori în viață de „eroarea umană”. Prin urmare, perspectiva eliminării acesteia pare a fi cât se poate de atractivă.
Mirajul perfecțiunii IA
Promisiunea tacită
- Eliminarea erorii umaneAtractiv? Da
Realist? Nu tocmai
Însă a pleca de la premiza că inteligența artificială este infailibilă este o gravă eroare. La niveluri inferioare de sofisticare tehnologică constatăm multiple greșeli, scăpări sau limitări de logică și design care par a fi eludat evidența lucrurilor. Până și în cele mai populare și simple aplicații de pe telefon observăm disfuncții și erori de tot felul. Evident, nu aplicațiile sunt de vină, ci creatorii lor.
Mirajul perfecțiunii IA
Realitatea
- Inteligența Artificială
nu este infailibilă - Tehnologii mult mai simple
au greșeli, scăpări, limitări
de logică și design - Nu tehnologiile sunt vinovate
ci creatorii lor (umani)
Și nu doar că aceste creații tehnologice au probleme, dar cei mai mulți dintre inventatorii lor au dovedit repetat că nu excelează în estimarea impactului sau a modalităților de manipulare venite de la utilizatorii lor. Cu cât instrumentele pe care le creăm sunt mai puternice, cu atât calcularea corectă a efectelor devine mai importantă.
Mirajul perfecțiunii IA
Problema tehnologiilor
- Incapacitatea de a estima
corect + complet
impact + modalități de manipulare - Cu cât instrumentele sunt mai puternice
cu atât mai importantă abilitatea de a
calcula corect + complet efectele
Așa cum am mai spus, inteligența artificială nu este rea sau bună în sine. Decisive sunt alegerile pe care le fac oamenii care o dezvoltă. Cât de conștienți sunt de limitările lor. Ce principii și valori stau în spatele codului care îi dă naștere. Ce credințe și prejudecăți au cei care îi determină evoluția. Care este calitatea informațiilor cu care este alimentată. Dar și ce scopuri au în vedere cei care o vor folosi.
Mirajul perfecțiunii IA
Dilema creatorilor de tehnologie
- Ce decizii iau
- Ce principia și valori au
- Ce credințe și prejudecăți au
- Calitatea informațiilor implicate
- Ce scopuri au utilizatorii lor
Remediul erorilor umane este acuratețea sistemelor și proceselor în cadrul cărora funcționează. Dacă croim un mediu defectuos, efectele nu vor întârzia să apară. Rolul organizațiilor este tocmai acela de a minimiza condițiile care favorizează erorile umane. Elemente precum supraîncărcare, neclaritate, contradicții, decizii și reguli arbitrare sau nedreptatea distrag atenția și energia oamenilor de la obiectivele și rolurile lor.
Mirajul perfecțiunii IA
Remediul erorilor umane
- Acuratețea sistemelor + proceselor
- Calitatea mediului
- Minimizarea condițiilor favorizante
– supraîncărcare, neclaritate, contradicții,
decizii și reguli arbitrare sau nedreptatea
Aceiași oameni dovedesc performanță odată ce sunt integrați într-un sistem bine configurat. Desigur, responsabilitatea individuală este o parte majoră din ecuație. Însă, cu foarte mici excepții, oamenii își doresc să fie buni în ceea ce fac. Este o sursă importantă pentru respectul de sine, pentru motivația de a progresa și pentru apartenența la o comunitate de care aparțin.
Soluția pentru eliminarea erorilor umane nu este eliminarea oamenilor, ci crearea de organizații mai bine organizate, investiții în amplificarea talentului intern și asumarea unor misiuni care motivează și susțin excelența în beneficiul oamenilor.
Mirajul perfecțiunii IA
Remediul erorilor umane
- Organizații bine organizate
- Investiții în amplificarea talentului
- Misiuni care motivează și susțin excelența
Și ce ne face să credem că o inteligență sintetică va accepta la nesfârșit să își consume energia cu obiective mici și derizorii pentru capacitatea sa? Și de ce credem că această inteligență va accepta să lucreze într-un sistem defect? Multe organizații eșuează chiar și la capitolul digitalizare, un nivel de claritate organizațională mult inferioară inteligenței artificiale.
Mirajul perfecțiunii IA
Întrebări esențiale
- De ce o IA ar accepta job-uri
inferioare capacității sale? - De ce o IA ar accepta să funcționeze
într-un sistem defect?
Cei care propovăduiesc inteligența artificială și noile tehnologii ca fiind panaceul erorilor umane dovedesc că nu înțeleg fundamentul subiectul. Fiind creații umane, oricât de performante și impresionante, sunt și ele supuse limitărilor, greșelilor, prejudecăților. Acest adevăr nu este un argument contra inteligenței artificiale. Ci este un adevăr care ar fi benefic să fie profund înțeles de către creatorii și utilizatorii acestor tehnologii.
Mirajul perfecțiunii IA
Problema
- Noile tehnologii nu sunt panaceu
- Inteligența artificială este o creație umană
– oricât de performante și impresionante,
supuse limitărilor, greșelilor, prejudecăților
Se vorbește mult despre reducerea efectivelor umane în multe corporații pe baza entuziasmului factorilor decidenți în fața opțiunilor deschise de inteligența artificială. Aș recomanda prudență și înțelepciune. Similar perioadei de maximă efervescență în outsourcing, să ne asigurăm că nu înlocuim matematic pe hârtie mere cu agrișe și apoi ne întrebăm de ce gustul plăcintei e diferit și clienții n-o mai cumpără.
Rolul tuturor acestor tehnologii poate fi doar unul de extensie a talentelor și competențelor umane pentru că, oricât de imperfecți sunt oamenii, ei sunt singurii conservatori ai valorilor umaniste. Ne oprim aici pentru astăzi. În ediția viitoare revenim cu noi teme veridice. Până atunci, ținem legătura pe pagina Adrian Vascu de pe Facebook, Youtube și în aplicațiile mobile din Google Play și Apple Store. Vă doresc multă sănătate!