Nu cred că vă mai amintiți cum am început anul. Iată ce spuneam în prima ediție Veridice acum 12 luni: „Să alegem afirmațiile în locul negațiilor, acțiunea în locul pasivității și încrederea în locul temerilor. Să ne concentrăm mai mult pe cine suntem și cum ne simțim, și mai puțin pe ce au alții și nu avem noi.”
Bineînțeles, la acel moment, nimeni nu-și închipuia ce va urma. Cu toate acestea, pe baza mișcărilor tectonice din economie și tensiunile din societate, intuiam că va veni un moment de schimbare mai profundă. Acum, la final de an, cred că îndemnurile chiar s-au potrivit acestui an care a redefinit brusc și profund realitățile fiecăruia dintre noi.
Am reînvățat ce credeam că știm deja. Am testat noi modalități de a ne trăi viețile și de a ne câștiga traiul. Am luat decizii suprinzătoare chiar și pentru noi. Am pierdut bani, oportunități, dar cel mai dureros – am pierdut oameni dragi. Am câștigat recunoștință pentru lucrurile simple și o nouă perspectivă a vieții pe care vrem s-o trăim pe viitor. Și poate cei mai norocoși dintre noi, am câștigat prieteni noi și noi planuri pentru anii ce vor urma.
Cum a fost 2020? Diferit. Greu. Frustrant. Lucruri pe care le consideram dificile în trecut s-au dovedit cele mai ușoare. Lucruri care ne enervau s-au dovedit prețioase când ne-au lipsit. Unele schimbări vor dăinui dincolo de încheiere pandemiei. Altele nu.
Vom lucra doar de acasă? Nu cred. Avem nevoie de interacțiune în persoană, de socializare profesională, de spații care ne ajută să creăm următoarea versiune a economiei. Însă cred că vom fi mult mai flexibili și mobili cu privire la locul sau locurile din care lucrăm.
Vom învăța de acasă? Nu cred. Școala nu este doar locul în care se dobândesc cunoștințe. Este un spațiu în care copiii învață cum să interacționeze, cum să colaboreze, cum să-și creeze un loc într-o comunitate. Însă cred și sper că nu vom mai avea scuze pentru a menține educația copiilor noștri în secolul trecut.
Ne vom trata de acasă? Nu cred. Sistemul medical este mai mult decât un loc în care se pun diagnostice și se prescriu medicamente. Dimpotrivă, cred că sistemul medical românesc trebuie să reînceapă procesul umanizării. Trebuie să devină locul în care oamenii vin cu temeri și pleacă cu soluții. Nu locul pe care toți îl evită din frică și neîncredere, chiar cu riscul vieții, așa cum se întâmplă acum. Trebuie să devină locul în care oamenii își recâștigă demnitatea și speranța, nu locul în care le pierd pe amândouă.
Vom circula mai puțin? Nu cred nici acest lucru. Dimpotrivă, cred că avem nevoie să călătorim mai mult ca niciodată. Să redescoperim România dincolo de clasicele Mamaia și Valea Prahovei. Să întâlnim oameni care încearcă să păstreze tradiții – gospodării, obiceiuri și gusturi care ne vorbesc despre de unde venim și care este identitatea noastră în restul lumii. Oameni care se implică în comunități mici îmbinând cu succes tot ce are de oferit lumea modernă cu farmecul satelor românești.
Vom deveni mai digitali? Sper că da. Simplificarea și automatizarea birocrației și activităților repetitive, oricât de mult ar speria funcționarii, trebuie să devină realitate rapid. Suntem datori următoarelor generații să le dăm șansa de a deveni competitivi cu celelalte națiuni.
Vom suferi economic? Doar dacă refuzăm schimbarea. Pentru fiecare domeniu și companie viitorul va arăta diferit. Însă noi toți trebuie să ne reinventăm în acești ani. Nu doar să ne adaptăm, ci să revoluționăm modul în care oferim soluțiile de care clienții noștri au nevoie.
Ne oprim aici cu ultimul episod Veridice din 2020. Vă doresc un nou an plin de idei bune, putere de muncă și încredere în viitor. Să ne revedem odihniți și sănătoși în 2021! Până atunci, ținem legătura pe pagina noastră de Facebook și în aplicația mobilă „Adrian Vascu” din Google Play și Apple Store. Sărbători fericite și un nou an în care, în primul rând, să avem sănătate. La mulți ani!
—