Veridice 432 – A avea dreptate și a te înșela în același timp

Indiferent de poziția pe care o avem, atât în cadrul companiilor, cât și în cadrul societății în general, avem, și este firesc să avem opinii. Exprimarea acestora o facem fiecare după puterile și mijloacele de care dispunem.

 

 

Se întâmplă însă un lucru destul de des. Fiecare dintre noi consideră că opinia noastră este cea corectă, cele diferite fiind automat greșite. Din acest punct, de cele mai multe ori, lucrurile evoluează înspre conflict și nu înspre rezolvarea problemei. Iar soluția nu poate fi niciodată conflictul permanent. Din contra, acesta creează falii adânci care ne situează în poziții ireconciliabile.

Mecanismul dezbinării

  • Eu dețin adevărul
  • Toți ceilalți greșesc>> evoluție spre conflict
    NU rezolvarea problemei

Sursa: Adrian Vascu, realizator Veridice

 

Avem exemple numeroase în acest sens – atât din viața companiilor, cât și din zona politică sau cea socială. Ceea ce trăim de un de zile ne-a demonstrat din plin efectele toxice ale conflictului permanent. Cei care susțin condițiile stricte și cei care le contestă. Cei care au încredere în vaccin și cei care au îndoieli. Cei care cred în școala online și cei care o condamnă. Cei ce au continuat să lucreze și cei ce au rămas fără venituri. Companii care au putut merge înainte și cele care sunt în faliment. Autorități care vor să dea drumul economiei cât mai mult și cât mai repede. Și autorități care vor să se înghețe totul până la încheierea pandemiei.

Poziționarea în pandemie:

  • Restricții: pro / contra
  • Vaccin: încredere / îndoieli
  • Școala online: susținere / codamnare
  • Venituri: aceleași / zero
  • Companii: au continuat / faliment
  • Autorități: pro reluare / pro înghețare

Sursa: Adrian Vascu, realizator Veridice

 

Exemple similare avem și în companii. Cercetarea consideră că Managementul neglijează investițiile, că Financiarul respinge achiziții esențiale și că Vânzările nu știu să vândă. Managementul consideră că investițiile nu sunt urgente, că Financiarul trebuie să țină cheltuielile în frâu și că Vânzările trebuie să vândă mai mult. Vânzările sunt supărate pentru că produsele nu sunt tocmai ce vor clienții. Financiarul nu înțelege de ce restul departamentelor nu se panichează și ele. Iar Juridicul este șocat de câte vulnerabilități legale sunt permise de toți.

Poziționarea în companie:

  • Cercetarea crede că…
    – Management = fără investiții
    – Financiar = fără achiziții
    – Vânzări = nu știu să vândă
  • Managementul crede că…
    – Cercetare = investițiile nu ard
    – Financiar = limitare cheltuieli
    – Vânzările = insuficiente
  • Vânzările cred că… produsele nu sunt competitive
  • Financiarul crede că… ceilalți nu înțeleg cât de rău stăm
  • Juridicul crede că… toți își asumă prea multe vulnerabilități legale

Sursa: Adrian Vascu, realizator Veridice

 

Fiecare crede ca are dreptate. Paradoxal, am putea spune că fiecare are dreptate și se înșeală în același timp. Este posibil? Haideți să analizăm pilda elefantului. Un rege a cerut unor orbi să decidă cum arată un elefant prin simpla pipăire a câte unei părți diferite a corpului acestuia. Fiecare a afirmat că știe cum arată elefantul. Și fiecare l-a descris altfel.

Orbul care i-a pipăit piciorul a spus că elefantul este ca un stâlp. Cel care i-a pipăit coada a spus că este ca o sfoară. Cel care i-a pipăit trompa a spus că seamănă cu o creangă de copac. Cel care i-a pipăit urechile a zis că este ca un eventai. Și descrierile diferite au continuat.

Regele a concluzionat: Aveți fiecare dreptate și toți vă înșelați. Aveți dreptate pentru că fiecare dintre voi a descris bine partea elefantului atinsă. Vă înșelați pentru că fiecare dintre voi a presupus că elefantul luat în ansamblu seamănă cu partea atinsă. De multe ori imaginația completează ceea ce nu știm cu presupuneri. Apoi, foarte rapid, acestea se transformă în certitudini. Doar un mic pas și avem convingerea că elefantul este exact așa cum l-am perceput fiecare.

 

Această certitudine, bazată pe anumite presupuneri la îndemâna noastră, este cea pe care o întâlnim destul de frecvent acutizată și transformată în adevăr absolut. Fiecare este convins de adevărul său. Conflictul astfel generat ne îndepărtează mai întâi de scopul comun. Și apoi de a găsi căile, chiar dacă nu sunt aceleași, dar constructive, de a ajunge împreună la acel obiectiv.

Fibra conflictelor:

  • Certitudini bazate în presupuneri
  • Adevăr absolut bazat în false certitudini> îndepărtare de scopul comun
    >> îndepărtare de căile de îndeplinire
    a obiectivului comun

Sursa: Adrian Vascu, realizator Veridice

 

Să ne imaginăm că elefantul este societatea noastră, sau compania din care facem parte, sau un subiect anume. Atunci fiecare dintre noi, cei care formăm aceste comunități, suntem un orb care atinge o parte din Adevăr, crezând că își poate extrapola experiența individuală pentru a descrie întregul.

 

Avem dreptate să credem că știm cel mai bine ce se întâmplă în imediata noastră apropiere. Însă ne înșelăm atunci când suntem convinși că ceea ce știm este suficient pentru a ne da seama cum se prezintă situația în ansamblul ei. Iar problema este că, în virtutea acestei convingeri, fiecare crede că poate lua decizii despre modul în care ar trebui atins obiectivul comun. Soluția este să nu mai presupunem că dreptatea ne aparține și toți ceilalți diferiți de noi greșesc. Să oprim astfel escaladarea conflictelor reușind până la urmă să vedem întregul elefant.

 

Ne oprim aici pentru astăzi. Săptămâna viitoare revenim cu noi teme veridice. Până atunci, ținem legătura pe pagina noastră de Facebook și în aplicația mobilă „Adrian Vascu” din Google Play și Apple Store. Vă doresc multă sănătate!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *