,,Virusul (E)COVID 19 este extrem de pervers”! Un interviu cu Adrian Vascu despre economia pe timpul crizei

Adrian Vascu, om de afaceri și senior partner la Veridio, una dintre cele mai cunoscute firme de evaluare, vorbește despre criza economică din momentul actual ca fiind una ce probabil va fi resimțită în România și în 2021 (ECOVID 21). Acesta explică în interviul acordat publicației Cluj24 că dorește ca argumentele și analiza specialiștilor să fie mai profunde.

Cluj24.ro: Interviul complet cu Adrian Vascu, senior partner la Veridio, în continuare:

1. Cum apreciați măsurile luate de guvern? Ce ați mai adăuga?

Virusul care bântuie prin economie și pe care eu l-am numit ECOVID 19 este extrem de pervers și încă necunoscut. Are deja variantele ECOVID 20 și teamă îmi e ca va exista și varianta ECOVID 21.
Mă voi pronunța asupra măsurilor economice luate până în prezent ca fiind prea puține și mai ales greu de aplicat. Nu este clar ce se întâmplă cu șomajul tehnic. Când vor primi companiile banii? De unde? Care va fi responsabilitatea companiilor postcriză? Ce se întâmplă cu companiile mari?

Nu am văzut măsuri coerente globale. Încă este multă ezitare. Unii miniștri anunță ceva pe Facebook și punctează mediatic, după care măsurile se lasă așteptate sau sunt greu de aplicat.
Aș prefera să fie mai puțină discuție înainte și mai multe explicații date de specialiști credibili după ce seturile de măsuri sunt publicate în monitorul oficial.

Va fi din nou ședință de guvern în această săptămână. Sper ca, pe lângă măsuri legate de ratele bancare, să găsim și măsuri proactive pentru sprijinirea companiilor care au potențial de creștere (acolo unde este posibil și există piață) sau celor care au nevoie să-și mențină activitatea la un anumit nivel care le va permite repornirea rapidă la momentul oportun.

2. Ce măsuri ați luat sau ce aveți în vedere să faceți la propriile afaceri? 

Să păstrăm cât mai mult normalitatea în această anormalitate. Activitatea noastră fiind în domeniul consultanței cu specializare pe evaluări de afaceri, de proprietăți imobiliare, evaluări pentru insolvență, teste ale investitorului privat prudent sau teste ale creditorului privat prudent, ne putem desfășura activitatea de la domiciliu.

Păstrăm echipa intactă, ne plătim taxele, ne plătim furnizorii și sperăm că trecem peste perioada stării de urgență fără să afectăm financiar membrii echipei și partenerii de afaceri. Cred că circuitul economic nu ar trebui întrerupt. Ne adaptăm și găsim soluții de sprijin pentru companiile afectate de criză încercând să contrazicem zicala că un “consultant îți dă umbrela întotdeauna când nu plouă” și să ne dezvoltăm împreună.

3. Cum vă veți proteja angajații și familiile acestora? Cum ar putea antreprenorii să își protejeze angajații de efectele crizei? 

Primul pas în protejarea angajaților este să nu începi restructurarea prin trecerea în șomaj a oamenilor. Desigur că, atâta vreme cât nu ai venituri, se reduc drastic posibilitățile de plată pe termen lung. Cu toate acestea, pentru că traversăm o perioadă nouă pentru noi toți, aș aștepta să văd care sunt măsurile generale obligatoriu a fi aplicate, asigurând între timp salariile oamenilor pentru cel puțin primele 30-60 zile, urmând a clarifica pașii de urmat dacă se va prelungi criza și dacă nu am găsit soluții alternative între timp.

Am spus acest lucru pentru că a doua variantă de acțiune și de protejare implicită a salariaților este să căutăm activități complementare sau care pot fi adaptate rapid. Una dintre părțile bune ale unei crize este că ne provoacă să căutăm drumuri pe care, din comoditate sau rutină, nu le-am fi explorat de bună voie.

4. Ce credeți că se va schimba după această criză în comportamentul general uman? 

Totul. Cred ca va fi o resetare a multor obiceiuri și automatisme. Vom prețui mai mult ce ne-a lipsit și ne vom lipsi mai ușor de restul.

Ceea ce putem observa este că deja ne redefinim conceptul de „necesar”, ne prioritizăm diferit cumpărăturile și gestiunea bugetului. Mulți am conștientizat încă o dată utilitatea economiilor acumulate prin adoptarea unui stil de viață sub nivelul veniturilor. Probabil că vom acorda o atenție sporită sănătății, obiceiurilor igienice și securității, nu doar acasă, dar și la serviciu sau în călătorii.
De asemenea, în această perioadă mulți am adoptat noi obiceiuri digitale, de la plata facturilor lunare, cumpărături online, platforme de lucru și dialog la distanță, instrumente de evaluare diferite de „semnatul condicii” la birou sau organizarea vieții zilnice prin intermediul tehnologiei.
Însă pe termen lung, contactul uman nu cred că își va pierde importanța. Dimpotrivă, cred că va fi unul dintre lucrurile necesare de care vom realiza că avem într-adevăr nevoie în permanență.

5. În cât timp după încheierea crizei credeți că vom reveni la situația dinainte? 
 
Nu cred că e posibilă revenirea la situația de dinainte. Putem fi chiar optimiști și să anticipăm că un viitor diferit poate fi și un viitor mai bun. Sigur, după ce vom trece printr-o perioadă extrem de grea. Schimbările prin care vom trece în cursul pandemiei vor reinventa normalitatea care va rezulta odată ce se va încheia criza.

Dacă vă referiți la revenirea situației financiare, răspunsul nu este clar în acest moment. Depinde de fiecare dintre noi dacă vom face alegeri care vor scurta sau vor lungi criza. Depinde de fiecare factor decizional din rândul autorităților dacă vor agrava sau remedia situațiile cauzate de pandemie. Depinde de fiecare companie și antreprenor dacă se vor adapta cât mai repede sau dacă vor depune armele și, odată cu ele, toate salariile pe care le asigurau acele activități comerciale. Vor exista câștigători ai crizei și firme care vor avea de suferit.

În cazul acestora, atât acționarii, cât și managementul și angajații ,vor depune toate eforturile pentru a-și repune pe picioare situația financiară cât mai repede. Însă depinde foarte mult cât de adâncă va fi criza economică, ce măsuri au luat autoritățile pe parcursul pandemiei și care sunt pregătirile puse la punct pentru repornirea economiei printr-o strânsă colaborare între stat și privat.

Tocmai de aceea mediul privat atrage atenția că trebuie să avem două direcții de acțiune egale ca importanță – sistemul medical și cel economic. Cu cât vom întârzia mai mult luarea măsurilor pentru protejarea celor două sisteme, cu atât vindecarea va veni mai târziu și cu atât se va întârzia revenirea economiei.

6. Ce ar trebui să învățăm din această criză? Ce ați dori să nu fie la fel? 

Ar trebui să învățăm că avem nevoie de un echilibru mult mai sănătos între globalizarea și autonomia economiilor. Bineînțeles, nu mă refer la izolaționism, nici vorbă. Însă trebuie să avem în permanență soluții locale pentru problemele cheie ale unei națiuni aflate într-o situație extremă, ca cea din prezent.
Ar trebui să învățăm că în afaceri sunt necesare în permanență optimizarea activității și adaptarea la nou pentru a ne asigura că avem cele mai bune șanse de continuitate în cazul apariției unei situații de criză. „Merge și așa” este acceptarea unui risc prea mare care se va produce imediat ce se întâmplă neprevăzutul.

Ar trebui să învățăm că există multă competență în jurul nostru și o sursă importantă de inovare, așa cum vedem că se întâmplă în aceste vremuri dificile în România. Chiar dacă poate aceștia nu știu cum să se „vândă” (probabil că în lipsa pandemiei, nici nu am fi aflat de ei), ar trebuie să-i căutăm noi și autoritățile pentru a crea în jurul lor afaceri care să dezvolte talentul lor la adevărata valoarea economică.

Ar trebui să învățăm să avem mai mare încredere în oameni și să trecem într-o lume în care gentlemen’s agreement să fie baza relațiilor noastre. Inclusiv cu statul care să devină mai profesionist și mai puțin prezent în viața noastră. Să schimbăm sensul sintagmei “noi suntem statul” către forma ei firească în care să ne regăsim noi cei mulți.

7. În ce/cine vă puneți cele mai mari speranțe?

În capacitatea antreprenorială de a se reinventa.
În faptul că poate în al 12-lea ceas nu vom mai politiza deloc criza și vom redescoperi nevoile și potențialul României.

În faptul că poate vor întelege guvernanții noștri să sprijine România în această perioadă să recupereze din decalajele față de țările occidentale. Am văzut că în fața bolii și a morții suntem cu toții egali. De ce nu am fi și la celelalte? De exemplu, aș insista pe investițiile în infrastructură. Să vedem un șantier în toată România. Cât mai repede! Să lansăm programul ”stăm pe șantier”.

Vom putea astfel recupera decalaje greu de imaginat cum am fi reușit să le mai prindem cei care am trecut de 50 de ani plus că vom da un imbold mediului economic general.

8. Este capabilă economia României să facă față unei noi recesiuni?

România este capabilă. Mai ales că e o situație specială în care se “refac cărțile”. Mi-aș dori să avem conducătorii care să se ridice la exigența acestor momente istorice.

Putem transforma dezavantajele în avantaje. Să o facem. Ne va ajuta și pentru sănătatea noastră psihică și emoțională în acest tăvălug al știrilor triste.

9. Unii spun că în momente de criză se deschid noi oportunități de afaceri. Dvs luați în calcul această posibilitate?

Fără doar și poate. Am convingerea că așa este. Deja cunosc companii care o duc foarte bine tocmai pentru că au înțeles ce au de făcut în momentul în care se găseau, nu doar pentru a supraviețui, dar chiar pentru a prospera. Iar atunci când companiile prosperă, salariații sunt siguri pe veniturile lor, furnizorii își pot derula activitatea iar statul încasează taxe și impozite cu care poate interveni acolo unde țara are nevoie.

Pot fi și alte companii prospere dacă înțelegem momentul în care ne găsim. Companii care ar putea realiza digitalizarea instituțiilor statului sau infrastructura de transport de care noi toți avem nevoie.
Aceste lucruri sunt posibile dacă vom lua ce decizii trebuie și când trebuie!

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *