Veridice 129 – Prejudicii (2)

In emisiunea anterioara, in care am inceput sa discutam despre prejudicii, am dat un exemplu din domeniul evaluarii bunurilor, respectiv ca am intalnit recent urmatoarea cerinta intr-un caiet de sarcini :

„Evaluatorul răspunde pentru corecta aplicare a standardelor de evaluare si va raspunde civil sau penal, după caz, în situaţia în care se vor constata, ulterior vânzării, eventuale prejudicii aduse Ministerului Energiei”

Acest caiet de sarcini a fost realizat in conformitate cu prevederile OUG 61/2017 si se refera la contextul general in care Ministerul Energiei intentioneaza sa transfere spre Primaria Capitalei actiunile pe care le detine la Electrocentrale Bucuresti (companie aflata in insolventa), transferul facand parte dintr-o strategie de reorganizare a acestei companii. Altfel spus, dintr-un buzunar al statului, banii se muta intr-un alt buzunar, care poate fi considerat tot al statului.

Spuneam tot atunci ca, in aparenta, afirmatia de mai sus pare a proteja interesele statului, deci este o afirmatie de bun simt dar ca, in acelasi timp, contine niste capcane care fac ca aceasta clauza, in opinia mea, sa fie de neacceptat de catre un evaluator.

In primul rand sa ne oprim asupra sintagmei prejudicii constatate ulterior vanzarii. Si se nasc o multime de intrebari:
Ce inseamna prejudiciul in acest caz?
Cine il constata?
De ce se calculeaza ulterior vanzarii?

Sa raspund pe rand:

1. Prejudiciul in acest caz ar putea cadea in sarcina evaluatorului daca tranzactia s-a realizat strict la valoarea din raportul de evaluare fara o alta procedura de vanzare (licitatie sau negociere), situatie in care, asa zisul prejudiciu ar rezulta in urma realizarii unei alte evaluari. Adica pe baza a inca unui calcul, care ar trebui sa fie similar ca procedura cu cel initial. Pe scurt, se compara o evaluare cu o alta evaluare.

2. Acest al doilea calcul ar trebui sa fi realizat de catre o persoana sau companie avand aceeasi autorizare cu evaluatorii numiti in faza initiala, iar raportul rezultat (al doilea) sa aiba la baza aceiasi termeni de referinta ai evaluarii (adica obiectul evaluarii, scopul, ipotezele specifice, data de referinta a evaluarii, informatiile disponibile etc) si toate cerintele standardelor de evaluare necesar a fi indeplinite pentru ca doua rezultate ale unor evaluari sa fie comparabile.

3. Daca pretul de vanzare se preia din raportul de evaluare, deci se cunoaste anterior vanzarii, inseamna ca ulterior vanzarii nu apare nicio informatie noua legata de pret care nu ar fi fost cunoscuta la data realizarii tranzactiei.

Pornind de la argumentele de mai sus, vom analiza in emisiunea viitoare si care este o solutie posibila de a evita existenta oricarui prejudiciu viitor intr-o asemenea situatie.

Până atunci, ne găsiți și pe facebook. Toate cele bune!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *