Bine v-am regăsit! Sub amenințarea deficitului bugetar scăpat de sub control, anul trecut s-a aplicat sectorului privat o terapie de șoc prin creșterea de taxe și impozite. Așa că motorul consumului, care a alimentat economia românească în trecut, merge acum la turație scăzută. Astăzi discutăm despre cum am ajuns aici și ce decizii se pot lua zilele acestea.
În ianuarie 2026 consumul a scăzut cu 6,5% față de ianuarie 2025. Însă semnele apăruseră deja din vara anului trecut, iar toamna lui 2025 a consemnat o scădere a vânzărilor cu până la 4-5% și o scădere similară a salariului mediu real în ultimele 3 luni ale anului. Mai mult, rata inflației s-a menținut la aproape 10% în a doua jumătate a anului.
Tranziția către un nou model economic
Statistici 2025-2026:
- IAN 2026: consumul scade cu 6,5% vs. IAN 2025
- AUG – NOV 2025: vânzările scad cu până la 4-5%
- OCT-DEC 2025: salariu mediu real scade cu 5%
- AUG-DEC 2025: rata inflației se menține la cca. 10%
Dacă ne uităm la ultimii ani – a fost o perioadă complicată. În 2020 începe pandemia care lovește multe firme și venituri individuale, aducând inflație și creșteri suplimentare de cheltuieli publice, deficitul ajungând la aproape 10%. În 2022 începe războiul din Ucraina care a pus presiune pe costul energiei, lanțurile de aprovizionare și resursele alocate apărării naționale. Cheltuielile excesive nu sunt oprite, deficitul continuă să crească de la 5,68 în 2022 la 8,65% din PIB în 2024.
Tranziția către un nou model economic
Perioada 2020-2024:
- 2020: debutul pandemiei
– venituri afectate – oameni + companii
– inflație, creșteri de cheltuieli publice, scăderi încasări bugetare
– deficit = 9,79% din PIB - 2022: extinderea războiului în Ucraina
– presiuni cost energie, lanțuri de aprovizionare,
resurse apărare
– deficit = 2022/2023 = 5,68% | 2024 = 8,65% din PIB
Finalul lui 2024 și prima jumătate din 2025 au fost consumate de tensiuni politice și incertitudine economică. Din vară au început să fie adoptate schimbările fiscale care au crescut dramatic taxele și impozitele, ceea ce a pus și mai mare presiune pe oameni și companii. Însă, poate și mai important, spațiul public a fost dominat de nesiguranță, neîncredere și dezbinare.
Tranziția către un nou model economic
Perioada 2024-2025:
- 2024: anul tuturor alegerilor
– cheltuieli nesăbuite, deficit excesiv
– promisiuni electorale
– tensiuni politice
– incertitudine economică - 2025: anul terapiei de șoc
– formarea unui guvern conflictual
– pachetele de creșteri ale taxelor + impozitelor
– mici tăieri și în sectorul public
Practic în acești ani am avut creșterea accelerată a datoriei publice, a dobânzilor la credite publice și private, a dezechilibrului între importuri și exporturi, confruntându-ne în același timp cu inflație și stagnarea veniturilor reale în majoritatea sectoarelor private.
Tranziția către un nou model economic
Disfuncționalități:
- Creșterea accelerată a datoriei publice
- Scumpirea finanțării (datoria publică + privată)
- Dezechilibru între importuri vs. exporturi
- Inflație + stagnarea veniturilor reale în privat
Consecințele au fost scăderea puterii de cumpărare, închiderea sau restructurarea multor firme, pierderea de slujbe, blocarea investițiilor și chiar exit-ul de capital din economia românească.
Tranziția către un nou model economic
Consecințe:
- Scăderea puterii de cumpărare
- Închiderea/restrcturarea firmelor
- Pierderea de slujbe/venituri
- Blocarea investițiilor private
- Exit capital investițional din România
Realitatea este că cel mai probabil asistăm la schimbarea unui model economic bazat pe consum și deficit cu unul care, ideal, va fi bazat pe investiții strategice și disciplină bugetară. Spun „ideal” pentru că reducerea cheltuielilor publice încă se află sub semnul întrebării. Se pare că politicienii încă nu acceptă nevoia României de a trece într-o nouă paradigmă a dezvoltării economice.
Tranziția către un nou model economic
De la consum la investiții strategice:
- Schimbarea modelului eeconomic
consum + deficit bugetar
>> investiții strategice + disciplină bugetară - Incertitudine:
politicienii încă nu acceptă realitatea
Orice transformare este dureroasă. Fie că încercăm să adoptăm noi obiceiuri mai sănătoase, vrem să dobândim noi competențe sau să ne renovăm casa pentru a facilita noi stiluri de viață. Similar, o transformare a modelului economic are costuri și nu sunt mici. Însă cele mai mari sunt generate de amânare, incertitudine și neîncrederea în ziua de mâine.
Tranziția către un nou model economic
Costul schimbării:
- Transformarea este neplăcută + costisitoare
– adoptarea de noi obiceiuri
– dobândirea de noi competențe
– renovarea casei - Însă plătim și mai scump pentru
amânări, incertitudini, neîncredere
Conducătorii noștri ar fi benefic să formuleze o viziune a națiunii noastre care să inspire oamenii și companiile la acțiune. Ce fel de țară ne dorim să fim? Care sunt domeniile în care ne dorim să dominăm? Unde suntem poziționați ideal pentru a crea maxim de valoare adăugată? Care sunt verigile lipsă pentru a crește competivitatea produselor și serviciilor românești? Ce trebuie să schimbăm astăzi pentru a ne fi mai bine mâine?
Tranziția către un nou model economic
Condiții necesare:
- Formularea unei viziuni
>> inspirație pentru oameni + companii - Ce fel de țară ne dorim să fim?
- În ce domenii putem deveni lideri?
- Unde putem crea maxim valoare adăugată?
- Care sunt verigile lipsă?
- Ce schimbăm azi pentru un mâine mai bun?
Schimbarea modelului economic nu este o sentință dacă avem claritate și precizie în noua direcție pe care o adoptăm. Însă poate deveni o tranziție insuportabilă dacă ignorăm remedierea problemelor dureroase cu care ne confruntăm și continuăm să ne jucăm cu legi și taxe date peste noapte și fără considerație pentru impact.
Ne oprim aici pentru astăzi. În ediția viitoare von reveni cu noi teme veridice. Vă doresc multă sănătate!