Veridice

Veridice 831 – Negociere vs. Negoț

Adrian Vascu
25 aprilie 2025
No Comments

Vremurile curente se desfășoară sub presiune negocierilor și renegocierilor zilnice. Dacă negoțul a fost întotdeauna parte din negocierile internaționale, acum pare că a devenit unicul scop, negocierea fiind doar un pretext pentru atingerea obiectivelor negoțului. Cel puțin în cazul unora dintre jucătorii globali.

Negocierea presupune un dialog între părți pentru a obține un acord care să ofere soluții satisfăcătoare, chiar dacă nu ideale, tuturor celor implicați. Scopul negocierii este de a construi parteneriate sustenabile care să aducă suficiente beneficii părților pentru a întări colaborarea pe termen mediu și lung. Temelia negocierii este recunoașterea păcii ca fiind cea mai bună strategie pentru dezvoltare economică, politică, socială și culturală.

Negociere vs. Negoț
Negociere:

  • Dialog, acord, soluții satisfăcătoare
  • Parteneriate sustenabile
  • Beneficii suficiente tuturor părților
  • Colaborare pe termen lung
  • Pacea = baza prosperității

Negoțul presupune obținerea unor tranzacții dorite, prin orice mijloace și cu orice consecințe care încă fac tranzacția profitabilă pentru decidenții părții interesate. Negoțul este interesat de câștiguri imediate. Negoțul nu ține seama de valori sau principii, ci este interesat exclusiv de obținerea unor beneficii pentru sine la cel mai mic preț posibil.

Negociere vs. Negoț
Negoțul:

  • Obținerea tranzacțiilor dorite
  • Prin orce mijloace
  • La cel mai mic cost posibil
  • Câștiguri imediate
  • Interesele celorlalți părți sunt ignorate

Colaborarea între națiuni nu poate supraviețui unei viziuni tranzacționale pentru un motiv foarte simplu: războiul devine un cost acceptabil pentru obținerea de avantaje, chiar dacă acestea ar fi injuste. Însă nicio negociere nu poate fi durabilă fără a fi inclus și negoțul – adică acorduri care oferă responsabilități și beneficii comerciale tuturor părților implicate. Dimpotrivă, acestea întăresc probabilitatea păcii și previn războaie.

Negociere vs. Negoț
Colaborarea între națiuni:

  • Viziunea tranzacțională
    => războiul devine cost acceptabil
    pentru obținerea de avantaje
    fie acestea și injuste
  • Viziunea parteneriatelor
    => conține și acorduri comerciale (negoț)
    dar cu responsabilități și beneficii
    pentru toate părțile implicate

O negociere ia în considerare probleme, tensiuni și dezechilibre care pot slăbi un parteneriat între națiuni. Scopul este de a depăși aceste obstacole prin dialog, nu prin violență. În astfel de discuții sunt luate în considerare aspecte de securitate, politice, juridice, sociale și economice. Se urmărește obținerea unui compromis care, deși nu satisface integral poziția fiecărei părți, reprezintă o evoluție pozitivă pentru toate părțile.

Negociere vs. Negoț
Negocierea:

  • Tratează probleme, tensiuni, dezechilibre
  • Scopul: depășirea obstacolelor prin dialog
  • Include aspecte de securitate, politice, juridice, sociale și economice
  • Obținerea unui compromis funcțional
    = oferă o evoluție pozitivă tuturor părților

Negoțul vizează obținerea de resurse, servicii și produse în condițiile dorite de o anumită parte. Dacă principiile negocierilor nu se mai aplică, atunci una dintre variantele de obținere a acestora este violența. Această variantă intervine atunci când o parte își dorește să obțină resurse, servicii și produse dar refuză să plătească prețul cerut de partea care le deține, considerând că prețul violenței este mai avantajos tranzacției dorite.

Negociere vs. Negoț
Negoțul:

  • Scopul: obținerea de resurse, servicii și produse
    în condițiile dorite de o singură parte
  • Prin urmare violența reprezintă o variantă
    considerată mai bună vs. cumpărarea acestora

Istoria umanității ne arată că am început evoluția noastră bazându-ne pe violență. Însă am realizat că este un model perdant pentru dezvoltare. Bunăstarea generalizată a fost posibilă doar atunci când am renunțat la violență și am ales să ne conducem prin Legi și Instituții. Mai ales că acei decidenți care aleg violența ignoră impactul asupra populației, fiind conduși doar de propriile interese și orgolii.

Negociere vs. Negoț
Modelul violenței:

  • A marcat începuturile umanității
  • A dovedit că este un model perdant
  • Bunăstarea generalizată a fost posibilă
    când am decis să renunțăm la violență
    și să ne conducem prin Legi și Instituții

Noi, oamenii, am obținut beneficii precum domnia legii, proprietatea privată, economia de piață, competitivitatea, libera asociere și libera circulație a oamenilor și mărfurilor. Altfel spus, prosperitatea noastră din prezent, oricât de imperfectă și insuficient distribuită, se datorează renunțării la violență. Soluția de care avem nevoie pentru creșterea prosperității este întărirea instituțiilor, nu demolarea lor.

Negociere vs. Negoț
Modelul instituțional bazat pe:

  • Domnia Legii
  • Proprietatea privată
  • Economia de Piață
  • Competitivitate
  • Libera asociere & circulație=> Nevoia de a întări instituțiile (nu demolarea lor)

Inițierea violenței n-a rezolvat niciodată nicio problemă, doar a creat noi probleme și mult mai grave cu prețul vieții oamenilor care au fost puși în fața deciziei luate de alții fără drept de apel. De aceea avem nevoie să protejăm negocierea bazată pe dialog și colaborare, în care negoțul este un capitol, dar niciodată singurul.

Ne oprim aici pentru astăzi. În ediția viitoare revenim cu noi teme veridice. Până atunci, ținem legătura pe pagina Adrian Vascu de pe Facebook, Youtube și în aplicațiile mobile din Google Play și Apple Store.

Vă doresc multă sănătate!

—

Despre Educație:

—

Provocările prezentului:

—

Leadership:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *