De la Dacia 1300 la mașina electrică

Mergând spre birou, în ziua când a avut loc conferința organizată de UPLR privind expertiza judiciară, la semafor în Piața Victoriei, era o Dacie 1300. Funcționa. Cu geamurile deschise și cu dotările specifice vremurilor, deși avea peste 40 de ani vechime, încă se deplasa.

Mi-am dat seama atunci că se aseamănă foarte bine cu legislația privind expertiza judiciară în Romania. Veche, nereformată, dar încă în funcțiune. Desigur că, cel puțin în domeniul noxelor, nu mai corespunde cerințelor actuale; ca să nu mai vorbim despre eficiență, confort și siguranță.

Așadar mi-am început scurta prezentare în conferință cu această analogie și cu dorința de a contribui, alături de toți cei prezenți, la schimbarea situației curente.

Aduc aprecieri deosebite UPLR pentru că a continuat demersurile începute cu ani în urmă privind expertiza judiciară. Iar pentru că CAFR deține presedinția UPLR prin domnul Gheorghe Ialomițeanu, este evident de ce aceste rânduri se află în revista dumneavoastră.

Participanții la conferință au fost atât reprezentanți ai profesiilor liberale care au tangență cu expertiza judiciară cât și reprezentanți ai autorităților (Ministerul Justiției, Senat, Curtea de Apel București) și, nu în ultimul rând, reprezentanți ai Republicii Moldova cu experiență în reglementarea expertizei judiciare din țara lor.

Am apreciat în mod deosebit faptul că reprezentanții autorităților au fost prezenți pe întreg parcursul celor două ore și jumătate ale conferinței. Spun acest lucru pentru că, nu de puține ori, reprezentanții autorităților, după ce își livrează discursul – de regulă în partea introductivă, se retrag. Bineînțeles, pentru că sunt chemați de urgentele probleme ale țării. Însă astfel nu mai pot asculta problemele specifice ridicate de către cei care cunosc aspectele practice ale temei aflate în dezbatere.

Așadar, demersul de modernizare a legislației evaluării a început cu dreptul, îndrăznesc să spun. Iar faptul că domnul Ialomițeanu este secondat de domnii Dan Manolescu (primivicepresedinte UPLR) și Daniel Fenechiu (vicepresedinte UPLR) reprezintă o premiză extrem de optimistă pentru un proces de reformă cu un rezultat palpabil de data aceasta.

Desigur că este mult până departe. Dar un prim pas pe care trebuie să îl facem este să cunoaștem toate părțile implicate. Și mai ales să admitem că fiecare dintre aceste părți are o perspectivă proprie. Că vorbim de experții judiciari, sau de avocați, sau magistrați, sau reprezentanți ai Ministerului Justiției sau chiar publicul larg – fiecare parte are propria viziune relevantă unui rezultat final mai bun.

Nu de puține ori, pentru că au existat aceste viziuni și pentru că fiecare credea că perspectiva lui este cea corectă, în lipsa unui dialog pentru negocierea perspectivelor diferite, multe dintre proiectele mari din România s-au oprit sau au eșuat.

Așa că, dorind să învățăm din greșeli, am reamintit și în conferință povestea regelui care a cerut unor orbi să descrie un elefant prin pipăirea unor părți diferite ale acestuia. Fiecare dintre ei a intrat în contact cu câte o parte distinctă a elefantului, comunicând regelui cum arată creatura pe baza elementului avut la dispoziție. Cel care i-a pipăit piciorul spunea că elefantul seamănă cu un copac; cel care i-a pipăit urechile – că seamănă cu un evantai; cel care i-a pipăit trompa – ca seamănă cu o creangă; și așa mai departe. La final regele a concluzionat: toți aveți dreptate și toți vă înșelați în același timp. Aveți dreptate pentru că ați descris corect partea de elefant pe care ați pipăit-o. Greșiți însă toți crezând că întregul elefant arată la fel ca partea la care ați avut acces.

Cam în această situație ne aflăm și noi la acest nou început de drum în reglementarea modernă a expertizei judiciare în România. Doar că noi cunoaștem existența imaginii de ansamblu și sper să pornim din start de la ideea că avem toți dreptate dar toți ne putem înșela în lipsa dialogului cu celelalte părți ale întregului. Esențial este să păstrăm întotdeauna un spațiu pentru discuții constructive, aplicate realităților din practică și finalizate pozitiv într-un termen rezonabil.

Un pas concret în acest sens s-a realizat prin crearea unui grup de lucru care se va ocupa de a schița draftul propunerii actului normativ actualizat, care ulterior va fi supus dezbaterii tuturor partenerilor implicați și apoi dezbaterii publice.

Mi-a rămas în minte intervenția din conferință a doamnei judecător Delia Narcisa Theohari de la Curtea de Apel București. Domnia sa a afirmat că ar fi benefic ca judecătorii să apeleze la un expert consilier. Mi s-a părut o idee foarte bună. Iar dincolo de faptul că este o idee care schimbă paradigmele actuale, am înțeles că este chiar posibil să schimbăm ceva.

Deci DA, vrem în locul Daciei vechi să dobândim o mașină electrică performantă. Desigur, încă nu sunt utilizate pe scară largă, încă nu au mare autonomie și în România nu există încă multe prize de alimentare. Dar acesta este viitorul.

Dacă nu vom reuși acum, nu vom reuși niciodată. Dacă nu noi, atunci cine? Eu sunt optimist de felul meu. Așadar, haideți să fim noi reformatorii pe care i-am așteptat dintotdeauna!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *