Nu doar Guvernul, ci si in Parlament exista preocupare privind de valoarea de piata a cladirilor, atunci cand ea, valoarea de piata, nu exista

Zilele trecute am scris despre o tentativa de modificare a codului fiscal referitoare la impozitul pe cladiri, care circula anul trecut pe la autoritatile locale si despre care se aude ca este in lucru si in continuare, si care introducea notiunea de valoare de piata a cladirilor, ca intentie de modificare.

Am prezentat in cuprinsul articolului de ce este improprie si inaplicabila o asemenea norma.

Acum vreau sa atrag atentia asupra unui proiect de lege care se afla pe parcursul procesului legislativ, respectiv la comisiile de avizare si de raport din Camera Deputatilor, si care face referire la aceleasi concepte, introducand si unele modificari suplimentare ale codului fiscal, care necesita o oarecare atentie.

(http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=16401)

In primul rand, actul normativ introduce ca notiune valoarea de piata dandu-i o definitie care nu are legatura cu standardele de evaluare, aceasta constituind o prima neclaritate a actului.

Mai departe, se prevede ca una dintre valorile impozabile ale unei cladiri poate fi valoarea de piata a acesteia, adica ceea ce am demonstrat ca nu se poate aplica daca nu se intentioneaza o modificare de fond a codului fiscal, prin impozitarea intregii proprietati imobiliare si nu separat a terenului si cladirilor.

Nu in ultimul rand, actul normativ incearca sa dea o mana de ajutor autoritatilor locale, in a stabili impozite diferentiate pe tipuri de industrii, chiar daca in aparenta a pastrat acelasi interval al cotelor de impozitare (0,2-1,3%), dar a grupat industriile astfel:

  • domeniul turismului, domeniul hotelier sau al sectoarelor cu functie similara;
  • cercetare dezvoltare, invatamant sau servicii de sanatate;
  • activitati din sectorul productiei si livrarii de bunuri si servicii, altele decat cele din domeniul agricol.

Nu comentez aceasta maniera de impartire si cred ca este benefic ca autoritatile locale sa aiba la indemana o anumita elasticitate in a stabili cotele de impozitare pe tipuri de industrii pentru a sprijini mediul de afaceri local,  dar vreau sa evidentiez faptul ca odata cu modificarea initiala a codului fiscal s-a urmarit ca impozitele sa fie diferentiate pe tipuri de utilizari ale cladirilor si sa nu depinda de tipul proprietarului. In actul normativ aflat in procedura parlamentara, articolele de lege se refera doar la persoanele juridice si nu si la persoanele fizice care detin aceleasi tipuri de cladiri, ceea ce este reprezinta o discriminare si o atitudine impotriva modificarilor realizate pana in prezent.

Consider ca actul normativ in aceasta forma este inaplicabil, deci eronat in ceea ce priveste introducerea valorii de piata a cladirii si incomplet in ceea ce priveste prevederile referitoare la cotele de impozitare.

Si daca se va merge inainte cu aceasta propunere legislativa, cu corecturile de rigoare, recomand introducerea unor amendamente care sa simplifice estimarea valorii impozabile pentru cladirile cu utilizare mixta si pentru cladirile rezidentiale apartinand persoanelor juridice. In aceste doua situatii, din activitatea de pana acum, a reiesit ca s-ar putea renunta, strict pentru aceste doua categorii, la rapoarte de evaluare, imbunatatindu-se astfel intregul proces de impozitare.

 

Articol publicat in ZF din 20 februarie 2018

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *